News Flash:

Dezvoltarea personala si relatia cu parintii, printre principalele preocupari ale adolescentilor de azi

21 Aprilie 2010
823 Vizualizari | 0 Comentarii
Adolescentii sunt preocupati de dezvoltarea personala, de relatia pe care o au cu parintii si de asigurarea confortului financiar si aleg profesorul ca model doar daca acesta se implica în activitatea pe care o are la clasa, potrivit unui studiu prezentat marti de Asociatia Ordes.

Studiul, la care au participat 300 de elevi cu varste cuprinse între 15 si 17 ani, face parte dintr-un program de dezvoltare personala adresat elevilor de liceu "Tineri în interactiune".

Viata adolescentilor este populata de familie, prieteni, studiu, activitati profesionale, precum si de preocupari psihologice, filosofice.

Ceea ce îi preocupa pe elevi în legatura cu propria persoana si mediul lor apropiat sunt: dezvoltarea personala (49 la suta), relatia buna cu parintii (31 la suta) si, pentru mai tarziu, aspiratia catre o viata de familie împlinita si confortul material (20 la suta).

Multi adolescenti tind sa-si dezvolte imaginea de sine în baza unor aptitudini sau abilitati, prin comparatie cu ceilalti sau cu o imagine idealizata despre ceea ce ei ar trebui sa fie.

Din aceasta cauza, ei pot ajunge sa se considere lipsiti de valoare, deoarece nu exceleaza în anumite domenii sau nu pot fi capabili sa stabileasca anumite relatii.

De altfel, 42 la suta dintre respondenti declara ca au o încredere scazuta în ei, iar 58 la suta ca au o stima de sine crescuta deoarece, pe de o parte, sunt acceptati de cei din jur, se bucura de apreciere si prestigiu în grup, iar pe de alta parte, pentru ca sunt multumiti de aspectul lor fizic si de însusirile psihice si intelectuale.

Pe de alta parte, 17 la suta dintre elevii chestionati au sentimente de nemultumire, neîncredere, furie, izolare, cauzate de imaginea "Eului" fizic, care nu corespunde cu imaginea ideala a "Eului" corporal, puternic influentata de factori culturali si sociali.

"In adolescenta colegii si prietenii au o influenta primordiala. Esenta integrarii sociale consta ├«n atasamentul din ce ├«n ce mai constient si mai activ la grupul caruia ├«i apartine. Prietenii adevarati sunt conditia necesara ┬ź├«mplinirii┬╗ unui adolescent", reiese din studiu.

Cu toate acestea, adolescentii au mai multe valori si atitudini comune cu parintii decat au cu prietenii.

Chiar daca îsi consulta prietenii de aceeasi varsta referitor la diferite domenii ale culturii adolescentine, cum ar fi vestimentatia, preferintele muzicale, ei continua sa ceara sfatul parintiilor în probleme importante.

Majoritatea tinerilor constientizeaza valoarea cunostintelor acumulate în scoala, însa nu considera ca sistemul actual de învatamant raspunde cererilor lor.

"Isi pun ├«ntrebari referitoare la motivele pentru care ├«nvata, la efectele acestei ├«nvatari. Adolescentul traieste senzatia ca ┬źtrebuie sa ├«nvete ce nu-i place┬╗, ├«n cele mai multe dintre cazuri aceasta neplacere fiind consecinta impunerii, a unei mize prea mari pusa pe materia respectiva, fara ├«nsa a-i fi explicata si utilitatea acelei materii", potrivit studiului.

Desi acorda educatiei o mare importanta în formarea lor, adolescentii considera ca "experienta de viata" excede scolii.

Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central, clar si, în acest scop, ei acorda un interes deosebit materiilor scolare corelate cu viitoarea profesie (65 la suta). Exista însa si adolescenti care nu au fixata o profesie anume sau sunt influentati de parinti si apropiati (trei la suta).

"Modelele profesionale sunt oferite de mediul social, de ┬źmoda┬╗ referitoare la anumite profesii mai cautate ├«n momentul acesta, ca si de aspiratiile familiei sau cele individuale. In general, preferinta pentru anumite obiecte de ├«nvatamant constituie un punct de plecare pentru alegerea profesionala", se mai arata ├«n studiu.

Din rezultatele acestuia rezulta ca profesorul nu mai este perceput ca un model daca nu trateaza cu interes activitatea în care este implicat, iar elevii, daca simt ca sunt tratati necorespunzator, limiteaza importanta pe care o atribuie informatiei primite.

"Comunicarea disfunctionala, mentalitatile învechite si inflexibile de care dau dovada unele cadre didactice îndeparteaza elevul, îl determina sa îsi piarda încredera în capacitatea scolii de a genera ceva prolific pentru el", sustin initiatorii studiului.

In acest context, reprezentantii Ordes apreciaza ca, în cadrul sistemului educational, se impune o centrare pe dezvoltarea de atitudini, valori si competente la elevi, pe dezvoltarea rolului de consilier al profesorului care sa devina capabil sa orienteze profesional elevul, dar si pe dezvoltarea unei metodologii interactive de predare-învatare.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1688 (s) | 22 queries | Mysql time :0.039525 (s)