Diabet: supravegherea prin obiecte conectate, considerată prea intruzivă

Un studiu științific internațional care a implicat peste 1000 de pacienți diabetici a evaluat acceptabilitatea monitorizării diabetului utilizând obiecte conectate. Rezultatele arată că multe dintre soluțiile propuse prin acestea sunt considerate prea intruzive, de exemplu, monitorizarea alimentelor și gestionarea datelor de către un organism privat.

De ce supravegherea prin obiecte conectate este considerată prea intruzivă in caz de diabet?

Obiectele conectate și inteligența artificială reprezintă speranță în îngrijirea pacienților cu diabet zaharat. Primele permit monitorizarea continuă și în timp real a stării de sănătate a pacienților și a doua prelucrarea acestor date. Dar până în prezent, niciun studiu nu a investigat acceptabilitatea acestor tehnologii de monitorizare pentru pacienți și intruzivitatea în viața lor. Aste cazul acum al unei echipe de medici de la centrul de epidemiologie clinică al Hôtel-Dieu AP-HP și de la Universitatea din Paris, împreună cu Clinica Mayo.

Cercetătorii au efectuat un amplu studiu internațional care a implicat 1.010 pacienți diabetici din 30 de țări pentru a evalua acceptabilitatea supravegherii diabetului utilizând obiecte conectate.

stirilebzi.ro

Unde găseşti cazare ieftină pentru Paşte. Destinaţia din România perfectă pentru o vacanţă relaxantă

Stirile PROTV

Trupul șoferului a fost secționat și a murit pe loc. Cum s-a produs tragedia de...

Au fost testate mai multe metode de monitorizare

Studiul a fost publicat de două ori în ianuarie în revistele Mayo Clinic Proceedings și JAMA Network Open.

„A făcut posibilă identificarea metodelor de urmărire care ar fi acceptabile sau nu de către participanți și a factorilor care ar putea influența această acceptabilitate, în special intruziunea pe care această urmărire ar reprezenta-o în viața pacienților”, explică autorii.

Participanții au evaluat acceptabilitatea a 36 de scenarii care prezintă monitorizarea diabetului utilizând diferite instrumente conectate (de exemplu: „plasture” care permite monitorizarea glicemiei, accelerometru etc.) și diferite modalități de acțiune pe baza acestor date (prin intermediul medicul lor, platforme de monitorizare, algoritmi automati.

Mai precis, fiecare pacient a evaluat trei scenarii trasate la întâmplare dintre cele 36 propuse. Fiecare scenariu a descris o monitorizare a bolii combinând: senzori diferiți (senzori de glucoză din sânge, accelerometre care măsoară activitatea fizică, monitorizarea alimentelor prin fotografii ale plăcilor, timpi de monitorizare diferiți (cu o săptămână înainte de consultații, permanent etc.) ) și diferite metode de redare a rezultatelor (în consultatii, în timp real prin intermediul smartphone-ului pacientului etc.). În cele din urmă, diferitele metode de găzduire a datelor de către un actor public sau privat (asigurări private sau companie digitală) au fost de asemenea luate în calcul.

Când sunt aceste instrumente prea intruzive

Un total de 2.860 de scenarii au fost evaluate de toți participanții la studiu. Dintre aceștia, 40% au fost considerați extrem sau foarte intruzivi. După cum se dovedește, „monitorizarea continuă a glicemiei și a activității fizice, care permite îndrumarea în timp real de către inteligența artificială, a fost considerată cea mai acceptabilă”, specifica cercetătorii, potrivit Sante Magazine.

„Pe de altă parte, adăugarea de fotografii cu farfuriile lor la această supraveghere pentru a-și monitoriza alimentele folosind o aplicație pentru smartphone a fost considerată intruzivă”, adaugă ei.

În timpul analizei, aceștia au identificat apoi factorii asociați cu un sentiment de intruziune în viața personală.

Rezultatele au arătat că cele asociate cu un „sentiment de intruziune” mai mare au fost monitorizarea dietei, informații directe către medicul personal sau alt medic (spre deosebire de intervenția unei inteligențe singure, artificială) și găzduirea datelor de către o companie privată. Desi cercetătorii raportează o mare eterogenitate în acceptabilitatea participanților, ei au descoperit că anumiți factori influențează această acceptabilitate: aceasta a fost mai buna la bărbați, pacienți cu sentimentul de „burn-out” in gestionarea diabetului zaharat, precum și persoanele care folosesc frecvent noile tehnologii.

În concluziile lor, acestia subliniază „că există un potențial pentru o implementare la scară largă a monitorizării digitale de la distanță în îngrijirea diabetului. Dar studiul sugerează, de asemenea, că, în cazul în care este văzut ca fiind intruziv de către pacienți, poate duce la cereri mai mari de beneficii pentru sănătate pentru a compensa costurile psihologice asociate cu adoptarea acestuia. Acesta este motivul pentru care dialogul cu un medic rămâne esențial pentru a ajuta fiecare pacient să identifice instrumentul digital de sănătate care se potrivește cel mai bine valorilor și stilului de viață.