News Flash:

Discutii aprinse privind legea invatamantului

23 Ianuarie 2008
2567 Vizualizari | 0 Comentarii
Gabriela Gutu director la Directia Generala Management Invatamant Preuniversitar
• Legea invatamantului preuniversitar si statutul personalului didactic au fost puse in dezbatere ieri, la Teatrul Luceafarul, discutii la care au participat, printre altii, reprezentanti ai Ministerului Educatiei, ai Inspectoratului Scolar, directori de scoli si primari ai comunelor din judetul Iasi sau autoritati locale in frunte cu primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita • "Am incercat sa introducem unele principii de baza ca nepolitizarea sistemului de invatamant, descentralizare, nediscriminare sau educatie permanenta", a declarat Gabriela Gutu, director la Directia Generala Management Invatamant Preuniversitar • Un subiect care a starnit multe discutii aprinse a fost si acela prin care orice persoana poate fi director al unei unitati de invatamant • In opinia sindicalistilor din invatamant, unul dintre punctele delicate ale pachetului legislativ este acela ca nu se stie de unde vine exact finantarea si in ce proportii

Ieri, Teatrul Luceafarul a fost pret de cateva ore gazda dezbaterilor pe tema pachetului legislativ al invatamantului preuniversitar, cat si a statutului personalului cadrelor didactice. La discutiile aprinse au participat reprezentanti ai Ministerului Educatiei, ai Inspectoratului Scolar, directori de scoli si primari ai comunelor din judetul Iasi sau autoritati locale in frunte cu primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita. Dezbaterile au debutat cu o prezentare a legii si a statutului facuta de catre Gabriela Gutu, director la Directia Generala Management Invatamant Preuniversitar, prezentare care a starnit si multe reactii controversate ale celor prezenti in sala. "Pentru invatamantul romanesc, aparitia celor doua legi este foarte importanta si acestea sunt produsul discutiilor pe care le-am avut pana acum cu toti cei implicati in procesul educativ. Am incercat sa introducem unele principii de baza ca nepolitizarea sistemului de invatamant, descentralizare, nediscriminare sau educatie permanenta. Una dintre noutati este aceea care se refera la filiera tehnologica. Tinand cont de faptul ca multi parinti cred ca daca copilul lor a ajuns la o scoala de arte si meserii sau la o scoala profesionala este o catastrofa, am schimbat si denumirea in liceu tehnologic", a declarat Gabriela Gutu. Astfel, elevii pot alege intre ruta progresiva de profesionalizare cu o durata de 4 clase, dupa care acestia pot obtine doua niveluri de calificare la sfarsitul claselor a XI-a si XIII-a, sau ruta directa de profesionalizare cu o durata de 3 clase. Aceasta permite dobandirea, la cerere, a unui certificat de calificare profesionala corespunzator celui mai inalt nivel ce poate fi dobandit prin ruta progresiva. De asemenea, printr-un sistem de credite, elevii pot trece direct in anul doi de facultate pe specializarea respectiva.

Oricine poate fi director


Un subiect care a starnit multe discutii aprinse a fost si acela prin care orice persoana poate fi director al unei unitati de invatamant. "Pentru postul de director poate candida oricine, nu trebuie sa fie neaparat cadru didactic. Trebuie sa fie un bun manager, sa se bata pentru scoala. Putem avea profesori excelenti, dar care nu au calitati manageriale deosebite. De asemenea, la nivelul unitatii de invatamant se reinfiinteaza postul de director educativ", a mai spus Gabriela Gutu. O alta problema ridicata a fost si aceea a finantarii per capita (pe numar de elevi - n.r.). Astfel, costul standard pe elev se stabileste prin hotarare de guvern. Prin aceasta formula, scolile vor trebui sa acopere toate cheltuielile de personal, cat si cele materiale. Directorul va trebui sa atraga copiii buni, cat si cadrele didactice performante in scoala.

Depolitizare doar pe hartie


Primarul municipiului Iasi, Gheorghe Nichita, a acuzat printre altele faptul ca depolitizarea sistemului de invatamant se face doar verbal, dar fara a fi pusa insa si in practica. "Vorbim despre depolitizare, dar cand spunem ca guvernul acesta a facut legea invatamantului, unde este depolitizarea? Eu cred ca pot fi diferentiate in lege modalitatile de colaborare cu autoritatile locale. Pentru primarie, invatamantul preuniversitar este o prioritate, mai mult de 40 la suta din bugetul local fiind indreptat catre acest sector. Orasul Iasi poate fi un model pentru aceasta lege, dar eu am foarte mari dubii in ceea ce priveste descentralizarea", a precizat Gheorghe Nichita. Deputatul Partidului Democrat Liberal, Petrica Movila, a fost ceva mai putin acid si a incercat sa aduca unele adaugiri legii. "Ar trebui ajutati mai mult romanii din Republica Moldova si cei din Diaspora, pentru ca nu am vazut nicaieri in lege sa se faca referire la acest lucru. De asemenea, ar trebui ca in acest proiect sa se stipuleze clar ca finantarea sa nu vina pe data de 1 septembrie, iar directorii de scoli sa fie nevoiti sa igienizeze unitatea pana la 15 septembrie", a spus Petrica Movila.

De unde vin banii?


In opinia sindicalistilor din invatamant, unul dintre punctele delicate ale pachetului legislativ este acela ca nu se stie de unde vine exact finantarea si in ce proportii. Un articol din lege precizeaza faptul ca finantarea vine de la bugetul de stat si de la bugetul local, dar nu se stie cine da mai mult. "Banii sa vina direct de la Ministerul Educatiei sau de la Ministerul de Finante catre scoala. Este unul din punctele delicate ale acestei legi si noi am negociat de mult timp ca banii sa vina de la bugetul de stat direct in unitatile de invatamant. De asemenea, costul standard per capita, daca nu este corect calculat, poate produce mari deficiente. Un alt punct cu care nu am fost de acord sub nici o forma este acela prin care conducerea scolii sa fie din afara sistemului. In functiile de conducere trebuie sa avem oameni din sistemul de invatamant care stiu ce se intampla in scoala", a declarat Gheorghe Isvoranu, presedintele Aliantei Sindicale Spiru Haret. Printre doleantele directorilor de scoli s-au numarat si alte probleme, cum ar fi renuntarea la probele orale din cadrul examenului de bacalaureat. "Ar trebui sa se renunte la probele orale de la bacalaureat, atat de contestate de toata lumea. Mai cred ca ar trebui tot la proba de limba romana sa se faca diferentiat in functie de profilul liceului si mai propun ca examenul de bacalaureat sa se faca pe trei niveluri de dificultate. De asemenea, un alt punct este acela ca unitatile de invatamant ar trebui sa fie proprietare pe cladiri, asa cum se proceda in perioada interbelica", a adaugat Cristina Valcu, directoarea Colegiului National.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3242 (s) | 22 queries | Mysql time :0.201261 (s)

loading...