News Flash:

Disparitia "soarecilor de biblioteca"

28 August 2008
1078 Vizualizari | 2 Comentarii
Disparitia soarecilor de biblioteca
Oh, s-au dus demult vremurile cand precizarea unui detaliu umplea cateva luni, poate chiar ani, din viata unui cercetator! Azi, detaliile nu mai au insemnatatea de odinioara. Cine se mai incurca in amanunte? Cine mai are rabdarea sa mearga, pentru verificari, direct la surse, corectand, unde e cazul, datele eronate care au avut parte de o respectabila cariera? Cercetatorul zilelor noastre e expeditiv, n-are timp de pierdut cu fleacuri. De aceea, se multumeste a lua de bune toate cate s-au scris pana la el despre subiectul in chestie, asezand intr-o alta ordine nesigurele informatii obtinute pe aceasta cale. Iar roadele degradarii incete, dar sigure, a meseriei de cercetator se vad fara lupa. In materie de istorie literara, bunaoara, ele stralucesc de-ti iau ochii. Desi pare de necrezut, suntem in situatia de a nu avea inca o editie critica a vreunui scriitor roman. Dar editia academica Eminescu? - va intreba cineva. Fireste ca e utila, o poti consulta la nevoie, insa e departe de ceea ce se intelege de obicei prin editie critica, fiind serios datoare la capitolul de note si comentarii. Fiindca rostul unei asemenea editii e sa ne puna la indemana toate amanuntele de istorie sociala si culturala in stare sa faca textul inteligibil, sa lamureasca aluziile din cuprinsul lui, sa semnaleze inadvertentele si sa faca indreptarile de cuviinta. Iata un exemplu. La inceputul anului 1881, Eminescu publica in "Timpul" articolul "Scoala normala superioara. Sectia Bucuresti", unde il acuza de plagiat pe oratorul care se produsese la inaugurarea institutiei cu pricina: Ion Craciunescu. Numai ca trimiterile ziaristului la volumul "Scoala libera" de J. M. Guardia, izvorul vorbitorului ce facuse o foarte buna impresie, sunt inexacte, el incurcand atat paginile, cat si titlurile capitolelor, iar citatele din gazeta reprezinta deformari ale originalului. Semn ca poetul, destul de scrupulos altminteri, departe de a avea sub ochi cartea lui Guardia, utilizase informatii furnizate de altcineva. Se intampla insa ca aceste "detalii" sunt de negasit in notele editiei academice, care se limiteaza a ne spune doar cine au fost Ion Craciunescu si Guardia, adica lucruri ce se gasesc in orice enciclopedie. Un exemplu de alta natura ofera editia scrierilor lui Cosbuc. Se stie ca o parte din poemele acestuia au fost suspectate de excesiva asemanare cu productii poetice nemtesti, pretinzandu-se chiar ca unele versuri devenite celebre prin pana scriitorului nostru fusesera compuse mai inainte in limba lui Goethe. Subiect pasionant, pe care o editie critica e datoare a-l trata cu intreaga seriozitate si a formula o concluzie. Desi reproduce textele presupuse a fi fost valorificate de Cosbuc, desi pe cateva le si traduce in romaneste, operatiune in stare sa-l convinga si pe necredinciosul Toma ca nasaudeanul a fost un excelent talmacitor, principala editie critica a operei acestuia lasa totusi lucrurile mai incalcite decat fusesera pana acum. In pofida evidentelor, ea conchide de fiecare data cu seninatate ca banuielile ce planau asupra autorului popularei "Trei, Doamne, si toti trei" nu se pot sustine deoarece versiunile romanesti ar fi superioare artistic originalelor germane. Ca si cum o asemenea incheiere pune capat controversei de istorie literara! Si cand te gandesti ca editiile la care m-am referit in treacat au fost elaborate in timpuri fericite, cand stirpea "soarecilor de biblioteca" era inca numeroasa si activa! La ceasul de fata, ea este pe cale de disparitie si numai o lege speciala, precum acelea dedicate vietuitoarelor rarisime, ar mai salva-o de la pieire. Ceea ce, desigur, tine de domeniul utopiei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

Iesean  | #41734
Acum cand inca mai sunt in viata cativa oameni cu multa stiinta de carte in domeniul literaturii romane, daca intradevar iubesc liumba si literatura romana, sa se uneasca, sa lase orgoliile si mai ales PIEDESTALELE pe care s-au asezat si sa faca ceea ce are nevoie cultura romana si literatura acestui popor. Sa REVIGOREZE si mai ales SA formeze TINERI CERCETATORI CARE SA AIBA GRIJA de literatura romana. Poate ca politicienii vor sprijini aceasta actiune- aratandu-si UTILITATEA si pentru LITERATURA ROMANA- creand si canalizand fondurile necesare.....Institutii exista, academii exista, dar OAMENII ?Daca vom observa numai si nu vom actiona, nimeni nu va face nimic.
Elena Leonte  | #41735
Ma bucur ca a venit si timpul unei asemenea atentionari, poate utopice... Nu avem decat foarte putine editii critice sau definitive ale operelor marilor clasici romani, iar marii editori (alcatuitorii de editii) nu pot lucra gratuit fiind bine stiut " pretul" muncii lor. Ar trebui ca forurile stiintifice, academice sa se "bata" pentru obtinerea de fonduri speciale pentru asemenea intreprinderi specializate... Se vor mai gasi atunci si "soareci" pentru biblioteci, daca n-or disparea si ele...
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1427 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013957 (s)