News Flash:

Dobrovat - istorie si legenda

7 Decembrie 1999
2149 Vizualizari | 0 Comentarii
•500 de ani de la atestarea documentara a localitatii unde Stefan cel Mare a construit ultima sa manastire

Miine, la Dobrovat, vor avea loc o serie de manifestari dedicate implinirii a 500 de ani de la prima atestare documentara a localitatii. Numele localitatii este strins legat de istoria Moldovei, aceste meleaguri de basm fiind alese de marele Stefan pentru ctitorirea ultimei sale manastiri.
In legatura cu numele Dobrovatului, episcopul Melchisedec scria urmatoarele: "Cind am vizitat intiia oara aceasta manastire, prin 1851, am intrebat pe egumenul Nathanail despre derivarea numirei Dobrovat, dar el mi-a spus ca a auzit de la calugarii batrini bulgari, de la manastirea Zograful, ca inainte de a fi manastire, in codrii Dobrovatului, traia un sihastru pe carele intr-o seara, fara veste, l-a vizitat Marele Stefan. Intrind in chilia lui, marele Stefan l-a salutat cu Dobrivecer (buna seara). Aceasta negindita si neasteptata vizita, intru atit a surprins pe sihastru, incit el, spre amintire, a numit sihastria si apoi noua manastire Dobroveci de unde apoi Dobrovat". Relatarea episcopului Melchisedec nu ramine decit o legenda, deoarece piriul linga care a fost construita manastirea era cunoscut sub acest nume cu multi ani inainte de construirea manastirii (1503 - 1504). Numele Dobrovatului este mentionat pentru prima data in documentul emis la Hirlau, in ziua de 26 noiembrie 1499, prin care Stefan cel Mare si Sfint inzestreaza manastirea cu trei sate. "...Si tocmind si platind toate cele mai sus scrise, domnia mea am binevoit, cu bunavointa noastra, ca sa intarim si sa imputernicim sfinta noastra manastire ce este pe Dobrovat ....". Documentul original se afla la manastirea Zograf de la muntele Athos. Readusa la infatisarea originala, biserica manastirii Dobrovat, impreuna cu constructiile inconjuratoare, constituie un punct obligatoriu de vizita pentru iubitorii de arta ce poposesc in zona Iasului. La marginea satului, pe o poala de deal, catre padure, se inalta cea din urma ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfint, edificiu de impresionanta sobrietate, in jurul careia se inchide o incinta patrulatera cu ziduri masive de piatra, strajuita de impunatorul turn clopotnita, inalt de 30 de metri.
Cu ocazia implinirii a cinci secole de existenta, primaria comunei a organizat o serie de manifestari omagiale la care au fost invitate si oficialitati ale Administratiei Publice, presedintele Consiliului Judetean Iasi, Vladimir Tanasoiu si prefectul Florin Vitan. Vor fi prezentate expozitii de icoane, arta populara si de carte, la loc de cinste aflindu-se lucrarea "Dobrovat - Istorie si legenda" de Ioan Alecu Iacobuta. Cartea este o monografie ilustrata a localitatii si a fost realizata dupa o munca sustinuta de 12 ani, timp in care au fost rascolite sute de arhive pentru o documentare completa. Incepind cu ora 12, va avea loc simpozionul "Dobrovat - Rusi 500" dupa care va fi prezentat un spectacol realizat de elevii din localitate. Manifestarile se vor incheia cu o intilnire a fiilor satului, intilnire care va avea loc la Manastirea lui Stefan cel Mare si Sfint.
"Unul din punctele cele mai importante a manifestarilor omagiale va fi dezvelirea troitei amplasate in satul Rusi. Monumentul a fost realizat prin contributia a doua batrine de peste 60 de ani, Natalia Ignat si Firuta Marcu, costul acestuia fiind de peste 3 milioane de lei. Parafrazind un binecunoscut adagiu latin, pot spune ca si monumentele au o soarta a lor. Intr-adevar, poposind in fata manastirii, contemplind in liniste maretia grava a zidurilor sau solemna desfasurare a picturilor ce-i decoreaza interiorul, nu poti fi decit uimit la gindul ca un asemenea monument arhitectural de o nobila exceptie a ramas ca si necunoscut publicului larg, ba chiar oamenilor de cultura din Iasi, care prea rar au ajuns sa se abata prin aceste parti incarcate de istorie", ne-a spus primarul Aglaia Banica, prima femeie in aceasta functie din istoria comunei.
Miine, ca si in toti cei aproape 500 de ani de la ctitorire, o adevarata comoara de istorie si arta asteapta, cu rabdare si cumintenie, sa fie redescoperita si inteleasa asa cum se cuvine, spre mai buna deslusire a unei epoci de glorie, cind faptele de barbateasca vitejie de pe cimpurile de batalie se insoteau cu rivna si daruita putere de a ctitori opere de arta nepieritoare si nepretuite.
Cristian DONOSE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1294 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017911 (s)