News Flash:

Dosarul furturilor de la Tepro a ramas nerezolvat

19 Martie 2000
1073 Vizualizari | 0 Comentarii
•In perioada 1990 - 1994 au fost furate anual sute de tone de marfa

Unul din punctele importante, care insa nu si-a gasit rezolvarea, il constituie dosarul furturilor de la intreprinderea ieseana. Potrivit unor date oficiale, in perioada 1990-1995 au iesit pe poarta fabricii circa 73 de vagoane suspecte (datorita modului in care au iesit din fabrica, similar cu cel al vagoanelor furate). Dupa 1994, cand in functia de director general a fost instalat Andreiu Catoiu, s-a inceput o ancheta amanuntita a acestor vagoane care au plecat din intreprindere, dupa ce au fost descoperite primele doua vagoane iesite fara acte din fabrica. Luate in ordine cronologica inversa, cercetarea primelor (de fapt ultimelor) sase vagoane care au iesit incarcate cu marfa a dus la un rezultat surpriza, intreaga cantitate fiind furata practic printr-o strategie extrem de bine pusa la punct. In ceea ce priveste destinatiile, acestea erau extrem de diverse. Vagoanele ajungeau la diferite destinatii din Ardeal si Buzau. Ancheta s-a oprit insa aici, deoarece, dintr-o data, institutiile implicate in aceste evenimente (gara, politia etc.) nu au mai dorit sa coopereze. Acesta a constituit un prim semn de intrebare asupra beneficiarilor acestor furturi, despre care se banuieste ca ar fi persoane importante si extrem de influente.

Sute de tone furate anual

Metoda cea mai des utilizata pentru scoaterea vagoanelor pline-ochi din fabrica a fost cea a vagoanelor - gemene. Doua vagoane identice erau pregatite din timp, iar primul dintre ele iesea pe poarta fabricii fara a i se preciza insa in acte numarul de vagon. La punctele de control ale intreprinderii erau prezentate acte de expediere in regula, dar fara acel numar de vagon. Cel care facea manevra preda complicelui vagonul, se intorcea in fabrica, unde completa pe aceleasi acte numarul vagonului - geaman incarcat si facea expedierea de data aceasta in mod corect. Primul vagon scos din fabrica era inregistrat in acte ca fiind restituit in gara. Astfel, desi in acte aparea ca din fabrica iesise un singur vagon incarcat, in realitate erau doua.
Interesant este felul in care se musamalizau aceste "gauri", deoarece in urma inventarelor anuale nu rezultau nici un fel de pierderi. Procedeul folosit era cel al regularizarii, actele fiind modificate in functie de cantitatea de marfa rezultata in urma inventarierii depozitelor, astfel ca, oficial, nu existau furturi. In realitate, pierderile (rezultate in urma furturilor) se cifrau la cantitati incredibil de mari, de sute de tone anual, in conditiile in care, pentru a fi rentabila, intreprinderea trebuia sa produca anual intre 110.000 si 120.000 de tone. Dupa 1990, productia intreprinderii scazuse insa simtitor, astfel ca sutele de tone de marfa disparute intr-un singur an reprezentau foarte mult.

Adevaratii capi sunt inca in libertate

Desi la un moment dat s-au operat chiar arestari in cadrul acestui dosar, adevaratii capi nu au fost prinsi niciodata. Au existat chiar si 14 condamnari, in vreme ce un al 15-lea personaj al acestei afaceri, in fapt veriga dintre hotii din fabrica si cei de afara, este si astazi dat in urmarire generala. Pentru a nu se mai repeta aceasta situatie, dupa 1995 a fost introdus in fabrica un cod pentru fiecare cantitate produsa. Odata botezata, in baza acelui cod este urmarit, prin calculator, intreg traseul tevii, de la producere si pana la iesirea din intreprindere. Cum fiecare "scurgere" este imediat sesizata de calculator, furturile au fost reduse foarte mult. In urma cu un an, in luna martie, au fost sparte mai multe birouri ale conducerii fabricii. Se presupune ca spargatorii au vizat dovezile stranse de conducerea unitatii impotriva celor care se facusera vinovati de furturile masive de la Tepro. Adevaratul motiv al spargerii a fost mascat de furtul unei camere de luat vederi si a unui videoplayer, ambele marca Philips, sustrase din biroul directorului general, precum si prin disparitia a 2.000 de dolari, jumatate dintre ei apartinand unei salariate, furati din biroul directorului economic, iar cealalta jumatate apartinand firmei ZKO. Spargatorii au fortat partea de jos a fisetului directorului general Andreiu Catoiu, probabil cautand acte compromitatoare. Dosarul a fost cercetat de politie, dar nici la un an de la spargere acesta nu a fost solutionat, desi politistii au fost incantati de numarul si varietatea urmelor descoperite in incaperile devastate. Ciudat este faptul ca, la acea vreme, securitatea intreprinderii era asigurata, pe langa propriul sistem de paza, si de o firma privata de paza si protectie. In ciuda acestei securitati maxime, nimeni nu a vazut si nu a auzit nimic, desi au fost devastate mai multe incaperi si sparte un fiset si o casa de bani.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1825 (s) | 22 queries | Mysql time :0.062540 (s)