News Flash:

Doua recorduri mondiale la UAIC! La Facultatea de Fizica se produce...praf de stele - FOTO, VIDEO

14 Ianuarie 2019
934 Vizualizari | 1 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7569 RON (+0.0427)
USD: 4.1883 RON (+0.0392)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
praf de stele 2

La Facultatea de Fizica se produc, in fiecare saptamana, cateva miligrame de praf interstelar artificial. O echipa de cercetare a creat in laborator un praf din carbon care, analizat, pare aproape identic cu materia organica aflata la zeci de mii de ani lumina, in spatiul indepartat.  Reusita imbina doua premiere la nivel mondial – metoda de producere a prafului, precum si faptul ca firele de praf sunt pufoase si dezordonate, asa cum e de asteptat sa fie in spatiu.

Coordonatorul studiului, lect. dr. Ionut Topala, spune ca praful creat in laborator, analog celui din spatiu, va permite comunitatii stiintifice sa inteleaga cum evolueaza materia din spatiu si ce se intampla cu ea cand este radiata sau se afla in calea vreunei comete. Astfel de studii pot avea loc doar in laborator, cu ajutorul produsilor artificiali.  Altfel, daca cercetatorii s-ar limita sa observe la ce se intampla in spatiu, cele cateva miligrame obtinute saptamanal la Iasi ar avea nevoie de cateva sute de milioane de ani pentru a se forma natural.

In centrul galaxiei noastre, la 25.000 de ani lumina, acolo unde inca nu visam sa putem ajunge, exista praf interstelar. „Stim acest lucru, chiar daca nu vedem pana acolo, pentru ca putem masura semnale radio care provin din acea zona a spatiului dar si radiatiile care sunt emise sau absorbite. Interpretandu-le, putem desena o harta chimica a zonei”, explica Ionut Topala, lector in cadrul Facultatii de Fizica. Praful interstelar e diferit de cel de Pamant, care provoaca alergii, si chiar fata de cel de pe comete sau din jurul planetelor. Omenirea are informatii despre acest praf misterios doar din masuratori realizate cu telescoape capabile sa „vada” in infrarosu. Astfel, stim ca praful interstelar este format predominant din carbon sau siliciu, insotit uneori de gheata. De cand a fost detectat, in 1983, oamenii de stiinta incearca sa recreeze combinatii chimice asemanatoare aici, pe Pamant.

Pana in momentul de fata, cele cateva laboratoare din lume care au incercat sa obtina praf interstelar, au reusit doar la temperaturi foarte inalte sau presiuni foarte scazute. In plus, substanta creata de ei, observata la microscop, arata ordonat si „cuminte” ca un film subtire.

In laboratorul din Iasi, echipa de cercetatori si doctoranzi in Fizica plasmei a obtinut, la temperatura si presiune obisnuita, „fulgi” de praf, dezorganizati si impredictibili ca organizare tridimensionala. Desi nu exista dovezi directe, acestia sunt cu siguranta mai apropiati de particulele care s-ar gasi in spatiul indepartat, in regiuni dominate de haos, unde nu actioneaza gravitatia. Rezultatul a fost publicat pe 1 Decembrie intr-una din cele mai prestigioase reviste de astrofizica de la nivel mondial – „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”, editata de catre Oxford University Press.

„Procedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absoluta”, a precizat lect. dr. Valentin Pohoata, membru al echipei de cercetare. „Practic, plecam de la doua gaze obisnuite, butan si heliu, care introduse intr-o regiune de camp electric foarte intens, formeaza o plasma. Acest mediu functioneaza ca o foarfeca ce taie moleculele de gaz in bucati. Cand fragmentele se recombina, apar aceste particule de praf si o parte din moleculele-mama de butan se transforma in solid.”

Praful nu seamana insa cu ce intelegem in mod obisnuit prin solid – majoritatea obiectelor din jurul nostru. Daca am putea vedea foarte precis in interiorul lor, am observa o organizare disciplinata, in retele cristaline. In cazul produsului obtinut in laborator, asezarea moleculelor este total haotica, fara vreo regula sau predictibilitate aparenta. Grupul de cercetare le-a numit „pufos” sau, in engleza, „fluffy”.

Odata obtinut, praful este analizat cu atentie din mai multe puncte de vedere. Pentru a fi considerat analog celui interstelar, trebuie sa indeplineasca trei criterii:

  • particulele sa fie de toate formele si marimile
  • sa fie formate doar din carbon si hidrogen
  • la analiza spectrala, rezultatele sa fie comparabile cu datele despre praful interstelar furnizate de NASA (Agentia Spatiala Americana) si ESA (Agentia Spatiala Europeana)

Praful interstelar este un subiect de deosebit interes pentru comunitatea stiintifica, inca de la primele semne ale existentei acestuia. Fara praf interstelar, universul asa cum il stim astazi nu ar exista. „I se atribuie rolul de catalizator chimic al reactiilor din Univers. Sa ne inchipuim cat de mic este numarul de molecule din spatiul liber si cat de imensa este distanta dintre ele. Este aproape imposibil sa se intalneasca doua molecule – ca doua barci mici intr-un ocean. Aici intervine rolul prafului: el este ca un vapor care ia moleculele pasageri, iar intalnirile si reactiile au loc la suprafata lui. Chiar si asa, o reactie are loc o data la o mie de ani. Incet-incet, praful se aduna apoi, sub influenta slaba a gravitatiei, procesul de aglomerare se accelereaza si, treptat, se formeaza planetele.”, explica Ionut Topala.

„Praful de stele” si-a facut aparitia in laboratorul de Fizica Plasmei acum trei ani, printr-o coincidenta la care viseaza orice cercetator si pentru care s-a inventat un cuvant special in limba engleza: „serendipity”. Serendipitatea denumeste o descoperire semnificativa facuta intamplator, atunci cand se cauta de fapt altceva. Datorita unor astfel de momente, omenirea beneficiaza astazi de  penicilina, insulina, microunde sau plastilina. La Facultatea de Fizica, praful interstelar a fost rezultatul secundar al unui experiment care avea un scop total diferit.

Ionut Topala isi aminteste ca „pe atunci, ne preocupa sa replicam, in laborator, conditiile de atmosfera din anumite zone cosmice pe care specialistii le numesc fierbinti. De fapt, temperatura de acolo este aproximativ temperatura camerei de la noi, dar aceasta in conditiile in care temperatura medie a cosmosului este de aproximativ -270 de grade Celsius. Ne propusesem sa obtinem in laborator substantele chimice detectate in acele zone, unele dintre ele exotice si care nu exista pe Pamant.”

Dupa cateva incercari, fizicienii au observat ca dispozitivul de plasma se „murdarise” cu un praf. In loc sa il stearga pur si simplu, l-au analizat. Vazand rezultatele, si-au dat seama ca nu difera foarte mult de materia organica detectata in spatiu. Era un praf asemanator celui din centrul galaxiei. De atunci, resursele stiintifice au fost dedicate acestei descoperiri neintentionate.

Pentru producerea si investigatiile rezultatului surpriza, toate instalatiile au fost gandite si construite in Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, pornind de la elemente comerciale, produse in Romania. „Am preferat sa cumparam din tara. Piesele principale sunt realizate la Barlad, iar adaptarea lor a fost realizata de catre echipa proiectului in colaborare cu Atelierul Didactic al Universitatii”, a declarat Ilarion Mihaila, cercetator stiintific III.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

echipa_de_cercetare

Galerie Video


praf interstelar materia organica nivel mondial spatiu ionut topala
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Jorea  | #685327
Cat costa un kilogram de praf din ala?
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2019 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.5735 (s) | 21 queries | Mysql time :0.440341 (s)