News Flash:

Dulcele targ al Iesilor

13 August 2004
657 Vizualizari | 0 Comentarii
Judecata de apoi a cartilor Se zice ca, venind sorocul judecarii din urma a cartilor, precum veni-va negresit si ceasul judecatii de apoi a oamenilor, a dat porunca Dumnezeu ca fiecare op, fascicola, brosura, din toate limbile pamantului, sa inapoieze ceea ce, cu voie sau fara voie, luase de la suratele lor mai varstnice. Si unde nu s-a pornit o vanzoleala si o fosgaiala ca aceea in marea biblioteca a lumii. Blocuri intregi de carte, capitole, file, paragrafe, fraze ieseau grabite din culcusurile pe care le incalzisera ani, decenii, secole sau chiar milenii, si unde ai fi putut jura ca le e locul, cautandu-si obarsiile. Se porneau intr-o parte, dar, odata ajunse unde presupuneau a le fi bastina, n-apucau sa-si traga bine rasuflarea, ca trebuiau sa plece iarasi la drum, intovarasite de altele, nestiute pana atunci, catre o origine inca mai departata, la care nici cu gandul n-ar fi gandit. Tomuri ilustre, pe care generatii intregi le cercetasera cu sfintenie, convinse ca acolo se afla tot ce a zamislit mai vrednic de luat in seama mintea omului, isi pierdeau ca prin farmec sutele de file tiparite cu neasemuita arta pe hartie capabila sa infrunte timpul, ramanandu-le a se mandri cu singurele parti originale de care fusesera in stare, grelele si mestesugit lucratele tartaje, ce purtau incrustate cu litere de-o schioapa numele autorilor. Altele, deopotriva de admirate si de groase, aveau toate motivele sa se considere norocoase, caci tot mai pastrasera cateva propozitii simple, nerevendicate de nimeni, de genul: "Cutare zice:" ori "Asa cum a spus cutare", sau mici cuvinte si expresii vestitoare de concluzii precum: "deci", "asadar" si "prin urmare", cu a caror punere cap la cap abia s-ar fi innegrit o pagina. Opere ce facusera gloria unui autor, a unui neam, poate a intregii semintii omenesti, isi abandonau rafturile de onoare, cautandu-si adapost in cine stie ce unghere intunecoase, rareori vizitate de ochi si mana de om, intre coperti mancate de vreme, pe care se mai banuiau cateva litere dintre cate alcatuisera candva nume pierdute pe drum de capricioasa memorie colectiva. Era o viermuiala indescriptibila in necuprinsa biblioteca: odrasle lepadandu-se de cei crezuti a le fi tati adevarati, cand nu erau decat adoptivi si inca fara acte in regula, orbecaind in cautarea parintilor de sange; carti inghitite de alte carti, devorate si ele, la randu-le, de altele; celebritati lasate fara opera si anonimi deveniti pe neasteptate autori de lucrari impunatoare... Pana si interminabilele covoare de neprecupetite elogii, ce pardosisera calea atator capodopere prin lume, se trageau rusinate inspre meleagurile de bastina, lasandu-si preferatele de pana mai ieri sa-si stalceasca talpile prin pietre si spini... Noroc ca, usurate de povara cuprinsului de imprumut, fostele vedete gaseau o mana de ajutor in orice adiere de vant, dispusa sa le inalte deasupra asperitatilor drumului si sa le piarda in tarii. Si se mai zice ca o singura carte scapase neatinsa de pe urma acestei prea drepte hotarari divine, catand amuzata la spectacolul din jur, si ca aceea era abecedarul. Alexandru Dobrescu
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1332 (s) | 22 queries | Mysql time :0.024753 (s)