News Flash:

Dulcele targ al Iesilor

10 Iunie 2005
1209 Vizualizari | 0 Comentarii
"Viata de apoi"

Toata lumea a auzit de epigrama, presupusa a-l viza pe Eminescu, tiparita de Macedonski in numarul pe iulie 1883 al "Literatorului", de pe urma careia autorul a avut de patimit o viata si o posteritate. Ceea ce stiu mai putini e ca, in 1882, acelasi Macedonski publicase in aceeasi revista un poem cu referiri precise si nu tocmai magulitoare la Eminescu. Datat "Bucuresti, august 5, 1882" si intitulat "Viata de apoi", el inchipuia soarta postuma a poetilor romani, putand fi citit ca o replica la "Epigonii". Macedonski se imagineaza dupa moarte: "Topindu-ma cu-ncetul in viermi m-am preschimbat.../ Murind si viermii-n urma, pamantul s-a-ngrasat/ Si soarele de vara facandu-l ca sa fiarba/ Din mine si dintr-insii nascura flori si iarba..." In jur, "cresteau mii de scaeti/ Nascuti din niste lesuri ce-n lume cat traira .../ Cu pene batatoare la ochi, se-mpodobira ...", in care identifica "un card de falsi poeti". Dintre ei, se detaseaza "Greoiul Eminescu poet din scoala noua", "intr-o ciuperca schimbat ca sa nu-l ploua", "Prodanescu, Naum si alte moaste", care "oracaiau pe vale schimbati in biete broaste", "Stancescu, zugravul literar,/ Ca mort mai dinainte, ajuns deja magar"; Cornescu – fostul director al Nationalului, nemurit de Odobescu prin "Pseudokinegetikos" – "ajunsese a fi prepelicar", iar "Alecsandri cel mare" – "cine oare-ar crede-o s-ar vrea s-o recunoasca" – "era si el o broasca"! Si lista continua cu poetii preferati ai autorului: "Sihleanu s-altii in flori de balsamini/ Zambeau scaldati in roua, in aer si-n lumini", "Sarmanul Nicoleanu plangea intr-o rachita/ De vanturi adiata, de soare poleita", "Pe-o ramura un grangur vedeai in departare .../ Era Deparateanu cantand fara-ncetare./ Iar dincolo de dansul, in cel mai falnic brad/ Cu craci impodobite de frunze ce nu cad/ Priveai la Heliade cu brate ridicate,/ Cum cere de la ceruri a tarii libertate!/ Mai sus zbura-n vazduhuri o mandra ciocarlie .../ Era Bolintineanu comoara de-armonie/ Si cerul ascultandu-l, treptat se-nsenina", "Carlova ca edera de ziduri s-anina/ Si-n muschiul ce s-agata pe turnuri si palate/ Zambea, rozand din pietre, uitatul Catina", Gr. H. Grandea "schimbat era-ntr-o floare/ Ce vecinic se intoarce s-alearga dupe soare". Prin contrast, "multimi de lipitori/ Nascusera din oameni... de tara iubitori". Nu-i voi mai aminti aici, cum nici Macedonski nu-i mai numeste pe "cainii din partizi,/ Schimbati prin somnul vecinic in jalnice omizi", nici nu ilustreaza boierimea "neroada si slabita/ Ce nu-si cunoaste tara nici limba mostenita/ Ce n-a stiut sa mearga cand secolul n-a stat.../ Ce-n luxuri necinstite averea si-o imparte/ Dar n-afla o lascaie sa cumpere o carte/ Din cate-n romaneste s-au scris si imprimat!", ori "golanimea" "Ce fara ca sa urce prin suflet, la-naltime,/ In loc ca ea sa zboare, vrea tu sa te cobori!".
Demn de remarcat e ca poemul "Viata de apoi" a declansat o serie de reactii (majoritatea gazduite de "Steaua Dunarii"), nu atat prin cuprinsul sau, cat prin bogatele note menite sa-l explice, unde Macedonski protesta vehement impotriva premierii academicianului Alecsandri de catre... Academie. O replica plina cu umor a compus G. Sion in numele institutiei academice ("O cestie academica", parodiata de Macedonski intr-un raspuns cu titlu identic), o alta, pe cat de ostila, pe atat de anonima, venind de la "Bomba" ieseana, editata de Petre V. Grigoriu si N. A. Bogdan. In raspunsul transmis, tot prin "Steaua Dunarii", poetul respingea acuzatia ca i-ar fi defaimat pe Sihleanu si pe Alecsandri, sustinand ca adevarata defaimare trebuia cautata in paginile "Bombei", care-l aseza pe ultimul "pe aceeasi treapta cu un oarecare Eminovici ('cititi Eminescu, va rog')". Precizarea din paranteza era reluarea laitmotivului din notele la "Viata de apoi". Dar nu-i apartinea lui Macedonski. El fusese imprumutat dintr-un articol al lui N. Xenopol, "Un critic de la 'Timpul'. D. Mihail Eminescu", publicat in "Telegraful" din 2 aprilie 1882 (si reprodus partial in "Literatorul"), unde avea tot valoare de refren: "insusi dl. Eminovici (cetiti Eminescu, va rog), intr-o recenziune aparuta in 'Timpul' de la 28 martie despre lucrarile aceluiasi autor, sustine aceleasi lucruri ca si noi". Imprumut deloc intamplator, caci textul lui Xenopol pedala pe banuita origine straina a lui Eminescu; intocmai ca si "Viata de apoi", spre finalul careia Macedonski scrie: "Dar se cam plange bulgarul Eminescu/ Caci el ar vrea sa fie in pielea lui Stancescu,/ Stancescu de-alta parte ar vrea sa fie iar/ Ciuperca, varza, ceapa, orice, dar nu magar!"
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1394 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018884 (s)

loading...