News Flash:

Dulcele targ al Iesilor

16 Septembrie 2005
987 Vizualizari | 0 Comentarii
In audienta

Avea si omul o problema ce nu suferea amanare, cum avem toti, asa ca s-a inscris in audienta la prefect. I-au dat sa completeze un formular cu o sumedenie de rubrici, ceea ce i-a mancat ceva vreme. Insa l-a biruit, l-a depus la registratura, de unde a primit in chip de dovada o hartiuta numai buna de pierdut. Si cand sa vin? a intrebat. Va anuntam noi telefonic, i-a raspuns functionara. Asta se intampla in februarie. Si a trecut primavara, s-a dus si vara, iar toamna s-a grabit sa-si intre in drepturi. Estimp, omul trecuse prin multe. Avusese chiar si o cumpana, operatia de peritonita fiind cat pe ce sa-l lase fara zile inainte sa fi dat ochii cu reprezentantul guvernului in teritoriu. Dar, ma rog, Dumnezeu e mare si l-a mai pasuit o vreme pe pamant. Asa ca, atunci cand l-au sunat zilele trecute de la Prefectura, era, cum se zice, in convalescenta. O voce zglobie l-a informat ca e asteptat a doua zi la 10.00, urmand sa fie primit de domnul subprefect cutare. Pai eu, a dat el sa explice, voiam sa-mi spun pasul domnului prefect. E acelasi lucru, l-a linistit vocea. Numai ca domnul prefect e peste masura de ocupat si audientele le tine unul dintre adjuncti. Va asteptam. Vedeti sa nu intarziati, a mai ciripit fiinta de la capatul firul si a inchis fara avertisment.
A doua zi, s-a dus omul la Prefectura. Nu la zece, cum i se spusese, ci cu o jumatate de ceas mai devreme. Ca sa fie sigur. Acolo asteptau pe putin vreo treizeci de persoane, intr-atat de ocupate cu grijile lor, ca abia de i-au raspuns la salut. S-a asezat pe un scaun liber si a prins sa-si repete in gand ce urma sa ceara. Fireste ca n-a inceput la 10.00 – domnul subprefect, i-a luminat o secretara, avea de rezolvat o serie de chestiuni urgente –, dar pe la 11.00 fara ceva tot a inceput. Lumea nu se impacientase, statea linistita, de parca intarzierea era subinteleasa. N-a zis nici el nimic. Poti sa te pui pentru atata lucru?
Dupa ce l-a strigat pe primul, secretara a dat citire listei inscrisilor. Era al douazeci si noualea. Si-a mai trecut un ceas bun, rastimp in care au intrat si au iesit patru oameni. Dupa un calcul sumar, a tras concluzia ca avea sa-i vina randul abia pe seara. De ce m-or fi chemat la 10.00? s-a mirat el cu voce tare. Ca sa fie siguri ca veniti, i-a deslusit o doamna intre doua varste. Nu era normal sa-mi indice o ora apropiata de aceea la care puteam fi primit, ca sa nu-mi pierd toata ziua aici? Poate ca da, a venit replica aceleiasi doamne, insa asa e la audienta, vii si astepti pana te striga. Cred ca am sa plec, a zis omul nostru, si am sa revin dupa cateva ceasuri. Treaba dumneavoastra, a comentat doamna. Se vede insa ca problema care v-a adus aici nu e tocmai presanta. Daca era presanta, ati fi asteptat ca toti ceilalti. Ba e, a asigurat-o omul. As, a facut doamna, si a dat din mana a lehamite. A plecat acasa, a mancat ceva, s-a intins, ca incepuse sa-l supere locul operatiei. Nevasta-sa l-a luat la rost, ca de ce n-a stat teapan acolo, ca doar nu murea etc. Mai mult de gura ei, s-a intors cand orologiul din turnul Palatului batea de 4.00. Audientele s-au terminat, i-a taiat elanul portarul mustacios. Demult? De vreo ora. Si eu ce fac? Portarul a ridicat din umeri a nestiinta: Veniti maine si va inscrieti din nou.
Si uite asa, si-a incheiat omul nostru povestea, s-a ales praful de audienta mea, pentru ca mi s-a parut aiurea sa pierd o zi ca sa fiu primit, dupa sapte luni de asteptare, de un functionar. Ce crezi, merita sa ma mai inscriu o data? De, stiu si eu? Poate ca nu-i rau sa o faci. Oricum, pana in primavara, cand iti va veni randul, ai destula vreme sa te gandesti si razgandesti...
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1744 (s) | 22 queries | Mysql time :0.038170 (s)