Secretele istoriei

Ecaterina Varga, luptatoarea pentru drepturile romanilor iobagi din Muntii Apuseni

Publicat: 12 iun. 2013
3
Ecaterina Varga, in maghiara Varga Katalin, s-a nascut la 22 august 1802 la Halmeag, Comitatul Tarnava Mare, Transilvania, azi in comuna Sercaia, judetul Brasov intr-o familie de nobili maghiari saraci. Tatal sau Varga János si mama sa Rosondai Katalin erau mici proprietari de pamant.  In afara de maghiara, care era limba sa materna, cunostea romana si germana. La varsta de douazeci de ani s-a casatorit cu un rotar vaduv, instarit, Kelemen György.
Sotul sau derula afaceri cu canepa, in care Ecaterina s-a implicat si care au adus, la inceput, beneficii. Mai tarziu, au creditat pe unii din beneficiari, dar acestia nu si-au platit datoriile si au ajuns in faliment. In anii 1840-1847, Ecaterina Varga a devenit o luptatoare pentru drepturile romanilor iobagi din Muntii Apuseni, fata de autoritatile habsburgice. Prin petitii adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, precum si prin memorii sustinute personal la Curtea de la Viena, Ecaterina Varga cerea, in numele motilor, inlaturarea abuzurilor autoritatilor vremii. Data fiind nepasarea autoritatilor locale si centrale la cererile motilor, Ecaterina Varga a indemnat populatia din Muntii Apuseni la nesupunere si impotrivire pe fata. Taranii iobagi au supranumit-o Doamna Motilor.  
Prinsa cu ajutorul lui Andrei Saguna  
Autoritatile au fost nemultumite de revendicarile ei si au dat ordin sa fie prinsa. Ecaterina mergea prin sate deghizata, aparata de o garda de 30 de tarani inarmati. S-a dus la Viena, unde a obtinut, de la Imparatul Ferdinand al V-lea, un act oficial in favoarea motilor. Se intalnea cu delegatiile de tarani in Pestera Scarisoara, din Apuseni. La 17 ianuarie 1847, inainte de declansarea revolutiei pasoptiste, a fost arestata la o intalnire cu cel ce avea sa devina mitropolit. Baronul Saguna a invitat-o in sanie, la o plimbare. Vigilenta iobagilor care o pazeau tot timpul a scazut, caci doamna lor era impreuna cu o fata bisericeasca. Dupa cativa metri, sania a fost inconjurata de soldati si a fost arestata. A fost inchisa la Aiud si la Alba Iulia, intre anii 1847-1851, fara judecata, scrie adevarul.ro.
Procesul a avut loc in 1851, iar Ecaterina Varga a fost condamnata la inca trei luni de inchisoare. Taranii au incercat s-o elibereze de trei ori, luand cu asalt garnizoana. Dupa scurgerea celor trei luni, a fost exilata in satul sau natal, Halmeag. Se presupune ca si-a trait restul vietii acolo si ca a decedat catva timp dupa 1852. In curtea bisericii evanghelice din localitate a fost ridicat in 1977 un monument dedicat Ecaterinei Varga, fiica a satului.




Adauga un comentariu