News Flash:

EDITORIAL: Constantin Closca, doctor in istorie

22 Octombrie 2003
1233 Vizualizari | 0 Comentarii
•Ce a insemnat cu adevarat Ateneul Tatarasi

Studiind indeaproape activitatea Ateneului din Tatarasi si publicand doua carti (1984, 2002), precum si mai multe studii pe aceasta tema, mi-as ingadui sa lamuresc cateva chestiuni privitoare la activitatea si importanta acestei institutii de cultura.
Miscarea ateneista ieseana isi are inceputurile in anii 1918-1919, stimulata de marele act politico-statal romanesc de intregire nationala din 1918. Modeste la inceput, actiunile ateneiste au capatat amploare si substanta incepand cu aprilie 1920, cand a fost data in folosinta cladirea Ateneului. Actiunile organizate de ateneisti au avut o larga audienta in intreaga tara, acestia fiind rasplatiti cu elogii din parte presei, a oamenilor politici, a personalitatilor timpului, ca Th. Burada, N. Iorga, V. Simionescu, S. Mehedinti, T. Arghezi, G. Bratianu, M. Sadoveanu etc.
Concretizand, sa vedem ce a insemnat, de fapt, Ateneul iesean. Enumeram cateva dintre realizari: organizarea unui numar apreciabil de sezatori cultural-artistice, cu o participare masiva; initiativa redesteptarii datinilor stramosesti dedicate sarbatorilor de Craciun si Anul Nou; organizarea de excursii cultural-artistice in Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, precum si in localitati din Moldova si Muntenia; sala de teatru si cinematograf care au cunoscut permanent o adevarata afluenta de public. Ateneul iesean a insemnat o biblioteca cu un important fond de carte pus la dispozitia cititorilor, formatia corala condusa de Antoniu Ciolan, una din cele mai reputate din epoca, echipa de teatru amator, orchestra simfonica, publicatia "Sabia Moldovei", Universitatea populara etc.
Acest asezamant cultural a fost socotit de catre contemporani, pe buna dreptate, ca o realizare tot atat de importanta ca si Astra sau Liga Culturala din vremurile lor de glorie. Se stie prea bine ca faima acestor societati culturale romanesti a rezultat din lupta lor neobosita pentru faurirea statului national unitar roman, in timp ce Ateneul iesean si-a dobandit un binemeritat prestigiu ca urmare a contributiei aduse la cimentarea Unirii din 1918.
Deviza ateneistilor a fost Unirea prin cultura. In fiecare manifestare, in orice actiune intreprinsa de Ateneul iesean se gaseste o caramida, pusa cu dragoste si ardoare la inaltarea idealului national - unitatea, la emanciparea Romaniei pe diverse planuri.
Lipsa Ateneului din Tatarasi, ca urmare a prabusirii lui, in 1977, a creat un vid in sufletele tatarasenilor insa, spre cinstea lor, acestia nu au uitat de Ateneu, nadajduind in refacerea lui. Dupa 1989 s-au ivit sperante noi, concretizate in luari de atitudine ale unor intelectuali si ale presei in favoarea refacerii Ateneului.
Ateneul din Tatarasi nu trebuie rezumat la cladire, desi acolo s-au derulat activitati memorabile, ci, mai ales, la faptele ateneistilor, care au capatat anvergura nationala. Pentru substanta faptelor sale din epoca interbelica, Ateneul Tatarasi merita cel putin un monument, spre cinstirea unor eforturi considerabile si spre luare aminte de catre cei de azi si viitori.

Constantin Closca
Doctor in istorie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2532 (s) | 22 queries | Mysql time :0.063115 (s)