News Flash:

Elita Iasilor a regretat mult timp Unirea Principatelor

24 Ianuarie 2005
1194 Vizualizari | 0 Comentarii
•Dupa realizarea Unirii, orasul Iasi si-a pierdut din insemnatatea sa administrativa, preturile locuintelor si terenurilor au scazut, iar foarte multi functionari publici si-au pierdut slujbele •Aceste lucruri au dus la manifestari puternice in strada din partea iesenilor •Astazi se implinesc 146 de ani de la Unirea Principatelor Romane, prin numirea lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, si ca domn al Tarii Romanesti

Toti romanii stiu ca astazi este sarbatorita implinirea a 146 de ani de la Unirea Principatelor Romane, prin numirea lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei si ca domn al Tarii Romanesti. Un aspect mai putin cunoscut de catre majoritatea iesenilor si nu numai in ceea ce priveste Unirea ce a avut loc la data de 24 ianuarie 1859 este faptul ca, imediat dupa ce aceasta a fost realizata, la Iasi s-au trezit importante sentimente antiunioniste. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Tarii Romanesti si al Moldovei a dus la realizarea Unirii si alegerea Bucurestiului drept capitala a Principatelor Unite. Astfel, orasul Iasi isi pierdea din insemnatatea sa economica si administrativa, fapt resimtit imediat de catre ieseni. Pretul proprietatilor imobiliare a scazut dramatic in raport cu perioada anterioara, ceea ce a atras nemultumiri din partea locuitorilor, in special a celor cu o pozitie financiara si sociala buna, ce constituiau protipendada orasului. Insa, si functionarii care formau aparatul birocratic au resimtit transformarea capitalei Moldovei intr-un oras de provincie, multi dintre ei pierzandu-si functiile in urma transferarii sediilor institutiilor statului la Bucuresti. Acei functionari care totusi au reusit sa-si pastreze posturile au fost transferati, insa s-au confruntat cu o reactie de respingere din partea colegilor lor bucuresteni. Pana la urma, orgoliile iesenilor au rabufnit, tensiunile existente in stare latenta conducand la manifestari de strada antiunioniste, care au degenerat in conflicte violente.

O viata personala agitata

In 1844, Elena Rosetti l-a оntalnit pe Alexandru Ioan Cuza, s-a оndragostit de el si s-a casatorit cu acesta. A fost o alegere nepotrivita, daca luam in considerare diferentele dintre firile celor doi. El era o fire extrovertita, impulsiva, care se simtea bine printre oameni, foarte galant cu femeile. Ea era o introvertita, cu o multime de inhibitii ascunse оn conventionalitatea tipica societatii burgheze, pe care i le inculcase o mama dominatoare. Slabele sanse ca acest mariaj sa mearga au fost anulate de la оnceput de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urmas sotului ei si de faptul ca a pus datoriile fata de mama оnaintea celor fata de sot. La scurta vreme dupa ce Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neоntelegeri оn casnicia lor. Farmecul si veselia naturala ale lui Cuza atrageau femeile din societatea galateana si cea ieseana, fata de care acesta nu ramanea indiferent. Numeroasele sale infidelitati au devenit subiect de barfe, ajunse si la urechile mamei Elenei. Aceasta оi scria prietenului ei Lambrino: "traiasca libertatea, оn special libertatea оn dragoste". In societatea de atunci, infidelitatea, оn special cea a sotului, era acceptata ca un lucru comun, ba chiar, оn anumite cercuri boieresti, era socotita drept ceva absolut necesar. De regula, nu ducea la divort si nici nu marca o cariera politica, cu conditia sa fie facuta cu un dram de tact si cu discretie pentru a proteja victima. In cazul Elenei, asemenea precautii nu au fost luate si aceasta a suferit o umilinta personala, considerand viata sociala, оn prezenta sotului, de nesuportat.

Personajul istoric

Al. I. Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In timpul domniei sale a fost desavarsita Unirea Principatelor printr-o serie de acte de guvernamant precum contopirea adunatorilor de la Iasi si Bucuresti intr-un Parlament unic, numirea unui singur Guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti (1862). Cuza a format in 1863 un Guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care a realizat secularizarea averilor manastiresti (in decembrie 1863). In acelasi an, Cuza a supus aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie si o noua lege electorala, decretand legea rurala conceputa de Kogalniceanu, desfiintand iobagia multiseculara. In timpul domniei lui Cuza au fost eliberate codul civil si codul penal, legea pentru obligativitatea invatamantului primar, au fost infiintate universitatile de la Iasi (1860) si de la Bucuresti (1864), a fost dezvoltata armata nationala etc.
Bogdan CATANESCU
Marius CUNA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1534 (s) | 22 queries | Mysql time :0.015188 (s)