Cancan

„Eram sigur că nevasta mea mă înşală. M-am întors acasă mai repede, am trântit tare uşa de perete şi am ţipat: suprizăăă”

Publicat: 24 feb. 2020

Vă facem cunoştinţă cu o nouă poveste din categoria “nu ştim dacă este reală dar ne-ar plăcea tare mult să fie”. Un bărbat începe să bănuiască tot mai mult ca soţia îi pune coarne. Ce face el? Nu, nu o confruntă. Ci aşteaptă să se convingă că este adevărat, să strângă mai multe dovezi ale infidelităţii ei. Şi, nu în ultimul rând, să plănuiască o răzbunare simplă dar mai mult ca perfectă.

Să-i aflăm păţania:

“Aveam sentimentul că mă înşală, dădea tot mai multe semne că am dreptate, odată cu trecerea timpului. Mereu zâmbea şi râdea când îşi butona telefonul; dacă o întrebam ce este, zicea că e mama ei la celălalt capăt. Aşa-zisul stat peste program la birou aproape zilnic; dar când sunam acolo, colegii ei spuneau că plecase de ceva timp. Când am confruntat-o, mi-a zis – râzând cu gura până la urechi – că e doar o glumă de a lor.

Cea mai clară dovadă că nu mi se pare am primit-o când s-a dus după lapte la 11 şi jumătate noaptea şi s-a întors pe la 2. Sfatul pe care îl dau oricărei persoane care crede că este înşelat este simplu: angajează un detectiv particular. Acesta va strânge dovezi palpabile care te vor ajuta mai mult decât crezi la procesul de divorţ.

Câteva luni s-au scurs şi a venit ziua ei. Ştiu ce te gândeşti, tu cel care citeşti asta: de ce am aşteptat atâta timp până să o confrunt şi de ce a trebuit să o fac tocmai de ziua ei. Răspunsul la prima întrebare este simplu: am vrut să strâng cât mai multe dovezi să-i dau avocatului meu şi, totodată, să rezolv tot ce trebuie pentru o nouă locuinţă. În ceea ce priveşte a doua întrebare… era OBLIGATORIU să fie de ziua ei. Nu de alta, dar… Am întrebat-o ce vrea să facă de ziua ei şi ea mi-a zis să plec din oraş cu băieţii ca ea va fi la muncă atunci, că nu vrea să se serbeze, nu vrea să i se reamintească faptul că îmbătrâneşte.

Ca să nu mai spun că am găsit o sticlă de şampanie şi 2 pahare bine ascunse în dulap… Am crezut că îmi pocneşte ceva pe creier atunci, jur! Aşa că am făcut exact ce ar face un bărbat sensibil: mi-am strâns câteva lucruri şi m-am dus la un prieten, prefăcându-mă că am plecat din oraş. De acolo am luat legătura cu părinţii ei şi cu câţiva prieteni apropiaţi. Le-am spus că vreau să îi fac o maaaare mare surpriză de ziua ei: să dăm buzna peste ea în cameră cu tort, baloane, confetti etc. Suna amuzant, nu? Ei bine, chiar a fost! He he…

Le-am dat tuturor celor implicaţi întâlnire în fata apartamentului nostru la 8:30 dimineaţa. În linstea cea mai profundă, ne-am strecurat toţi pe nesimţite în casa şi apoi în fata dormitorului, cu mama ei în frunte, ţinând mândră şi entuziasmată tortul în mâini şi rânjind de la o ureche la alta. Trântesc tare uşa de perete şi ţipăm toţi: SURPRIZĂĂĂ!

Eh, surpriza a fost de partea noastră şi de partea cealaltă a uşii, cu soţia mea şi amantul ei în prim-plan şi goi puşca, holbându-se la noi şocaţi. Mama ei scăpă tortul, sora țipa, tatăl începe să răcnească din toate puterile. Iar eu… eu mă prefac îngrozit şi îndurerat de spectacolul din faţa noastră, în timp ce prietenii ei se agită şi țipă, încercând să ne scoată pe toţi afară din cameră.

Soţia mea, pardon, fosta mea soţie plânge în pumni şi strigă spre mine “Cum ai putut?!?”, în vreme ce amantul se împleticeşte, încercând să-şi tragă cât mai repede o pereche de pantaloni pe el în timp ce evadează din căminul conjugal.

E inutil să mai spun că a fost unul dintre cele mai frumoase cadouri aniversare pe care le-am făcut…



loading...

Comentarii
  • Tare din partea ei sa spuna „cum ai putut”, dar ea ca si-a rupt pasarica cu altul si facand pipi pe relatia si caminul vostru a putut…is a slut bro…well done.

Adauga un comentariu