News Flash:

Euroscepticismul romanilor. Dovada statistica

17 Octombrie 2018
537 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6639 RON (0.0000)
USD: 4.1179 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
c800x800 Sorin Rosca Stanescu 2

S-a mai prabusit un mit. Mitul conform caruia cei mai multi romani considera ca apartenenta la Uniunea Europeana le aduce beneficii. Se dovedeste acum ca politicenii care afirma ca atasamentul neconditionat al cetatenilor acestei tari de valorile europene se insala. Sau ne insala. In realitate, mai putin de jumatate dintre romani cred ca UE ne face bine. Cum s-a ajuns aici?

Ani de zile s-a afirmat, utilizand sau nu informatii de natura statistica, faptul ca romanii sunt trup si suflet atasati cauzei Uniunii Europene. In realitate, increderea a scazut treptat. De la circa 80%, inainte si dupa mariaj, la 59% in luna aprilie a acestui an. Iar acum, in numai cateva luni, a avut loc cea mai semnificativa prabusire. Conform datelor furnizate de Eurobarometru, din aprilie pana in septembrie, increderea romanilor in Uniunea Europeana a scazut cu 10 procente. Si, astfel, in prezent sunt mai multi romani care nu considera un lucru bun ca facem parte din Uniunea Europeana, decat romanii optimisti. Oare ne apropiem de un Roexit?

Este adevarat ca o scadere atat de abrupta a increderii nu este insotita de o decizie simetrica privind iesirea din Uniunea Europeana. La aceasta intrebare dramatica, in prezent doar 17% dintre romani raspund pozitiv. Cu alte cuvinte, pentru moment cel putin, UE nu ne satisface, dar preferam sa ramanem acolo.

Cred ca este important sa nu ne mai mintim. Sa privim si sa analizam cu curaj acest fenomen al euroscepticismului. Sa vedem in mod obiectiv ce l-a generat. Care sunt cauzele obiective si care sunt cauzele subiective. Ce s-a intamplat in intervalul de aproape cinci luni, din aprilie pana in septembrie, in care Romania a atins un record prin pierderea a 10% din increderea in Uniunea Europeana. Intamplator sau nu, este exact perioada in care asupra autoritatii politice alese de la Bucuresti s-au exercitat cele mai mari presiuni din directia Bruxelles-ului, in mod direct sau indirect, prin intermediul statelor europene. Aceste presiuni, in mod straniu, s-au concentrat in directia sustinerii statului paralel, despre care se vorbeste din ce in ce mai insistent in Romania. Si care starneste atat de multe ingrijorari, incat s-a ajuns in situatia in care 20% dintre cetateni sa aiba convingerea ca, intr-adevar, sistemul a creat structuri statale functionale de tip paralel. Romania se confrunta cu o situatie stranie. In timp ce noi insine ne-am aratat insistent cu degetul si ceilalti ne-au urmat, in sensul ca suntem o natiune corupta, in timp ce ne-am declarat convinsi 100% ca numai prin diminuarea coruptiei putem sa ne asiguram un trai mai decent, iata ca insasi lupta impotriva coruptiei s-a transformat intr-un instrument corupt. Pentru romani, coruperea coruptiei a devenit din ce in ce mai evidenta, mai dureroasa, mai dezolanta si mai costisitoare. Iar coruperea coruptiei a fost savarsita treptat si temeinic prin substituirea institutiilor alese democratic de catre popor cu institutiile de forta care, treptat, au ocupat intreg spatiul social. Ansamblul institutiilor de forta insa, vrem nu vrem, ne place sau nu ne place, inseamna o parte esentiala a statului roman. Daca aceasta parte a statului roman s-a autocorupt si a corupt anticoruptia, atunci in ce sa mai aiba incredree cetatenii?

De la acest tip de rationament, in sine corect, pana a asocierea fenomenului cu apartenenta la Uniunea Europeana nu a mai fost decat un pas. Iar pasul l-au facut oficialii de la Bruxelles, precum si reprezentantii statelor aliate care, in  mod iresponsabil, au sustinut si inca mai sustin structurile statului paralel. Din mai multe motive. 1). Pentru ca astfel, prin intermediul structurilor de forta, Romania poate fi dominata si dirijata mai usor. 2). Pentru ca structurile de forta sunt mai usor de domesticit si cedeaza mai usor avutiile statului decat structurile democratice, intemeiate pe vointa cetatenilor. 3). Pentru ca Romania este un stat prea mic pentru a fi lasat de capul lui si, in acelasi timp, un stat prea mare pentru a fi usor asimilat in concertul european.

Este extrem de interesant faptul ca aceste masuratori, pe care le cunoastem sub forma Eurobarometrului, nu iau in calcul premizele care-i determina pe tot mai multi romani sa devina sceptici. Este exclus ca aceasta scadere ingrijoratoare a increderii sa poata fi pusa doar pe seama modului in care statele partenere din UE se raporteaza la schimbarile pe care le generaza Parlamentul si Guvernul in materia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in general si a legislatiei penale in special. Undeva, in subconstientul colectiv,  exista o cauza mai profunda a euroscepticismului. Iar aceasta cauza este de natura financiara. Treptat, pe masura ce scade increderea in UE, din ce in ce mai multi romani traiesc cu convingerea, sustinuta sau nu cu argumente, ca sub aspect material apartenenta noasta la Uniunea Europeana ne aduce mai multe pierderi decat beneficii. Daca aceasta convingerea se inradacineaza, daca se extinde, daca se generalizeaza, atunci ne apropiem cu pasi repezi de Roexit.

Pana la urma, cred ca ar fi necesar ca specialistii in economie si finante sa le explice romanilor cat au pierdut si cat au castigat prin integrarea in structurile UE. La capitolul castiguri, socoteala e simpla. Trebuie sa vedem pur si simplu cati bani ne-au venit de la comunitatae si cum au fost ei utilizati. La celalalt capitol, care s-ar putea numi „cat am dat”, calculul e mai greu de facut. Va trebui sa vedem ce obligatii ne-am asumat prin integrarea noastra in Uniunea Europeana, ce conditii ni s-au pus, cum si cat am platit si ce anume si in ce valoare am sacrificat de dragul integrarii din avutia nationala. Daca vom trage linia si vom avea un rezultat, s-ar putea sa intelegem de ce subconstientul colectiv genereaza un procent din ce in ce mai ridicat al euroscepticismului.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mit romani uniunea europeana politicenii atasamentul neconditionat
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2018 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1431 (s) | 23 queries | Mysql time :0.023727 (s)