News Flash:

EXCLUSIV! Este cea mai DORITA VILA din centrul Iasului! IATA ce se gandeste proprietarul sa faca cu EA - GALERIE FOTO

21 Aprilie 2017
7012 Vizualizari | 0 Comentarii
• In fiecare zi, mii de ieseni dar si zecile de turistii straini care aleg sa viziteze urbea privesc la aceasta cladire istorica impozanta de pe o strada veche si cu un istoric aparte din centrul fostei capitale a Moldovei • Doar cei initiati stiu ce poveste are in spate aceasta si despre ceea ce se gaseste in interiorul ei • Fascinant este ca, la subsolul constructiei impozante, se gasesc o serie de constructii extrem de interesante • Edificiu de patrimoniu, ce dateaza din secolul al XIX-lea, aceasta valoreaza pe piata imobiliara aproximativ 700 mii euro • Interesant este faptul ca, actualul proprietar - Catalin Crisu este dispus sa o vanda • Jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI au aflat, in exclusivitate, cine ar putea sa intre in posesia mult ravnitului imobil din plin centrul Iasului si ce destinatie ar urma sa aiba 
 
Jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI (BZI) au aflat, in exclusivitate, ce destinatie ar urma sa aiba una dintre cele mai ravnite si frumoase cladiri istorice din plin centrul Iasului! De precizat ca, actualul proprietar al constructiei de patrimoniu (omul de afaceri Catalin Crisiu - n.r.) a fost extrem de incantat si de deschis afland ce ar putea sa functioneze aici. In acelasi timp, Crisu a acceptat si ca tranzactia sa se cifreze la o suma extrem de rezonabila, anume aproximativ 700 mii euro. 
 
Sediu pentru cel mai frumos si modern Centru de Cultura din tara 
 
Concret, este vorba de Casa Ghica-Callimachi care se afla pe strada Cuza Voda. Imobilul este la un pas, asta la initiativa actualei Directii Judetene pentru Cultura (DJC) Iasi si prin demersurile actualului coordonator al institutiei, ing. Virgil Babii, ar putea deveni cel mai frumos si modern Centru de Cultura din tara.

Citeste si : Cladiri istorice celebre din judetul Iasi, incluse pe lista tururilor turistice nationale

"Aici ar putea functiona un adevarat Centru de Cultura deoarece spatiul este foarte generos in cladirea de pe Cuza Voda. Concret, spatiul excedent care ar ramane pe langa cel destinat activitatii DJC va putea fi oferit catre diverse alte institutii de cultura din urbea noastra, organizatii non-guvernamentale sau fundatii. Consider ca Iasul merita sa aiba un Centru de Cultura! Pe de alta parte, imobilul de patrimoniu necesita reparatii si o reabilitare iar, din fonduri proprii, DJC ar putea sa sustina financiar realizarea unui proiect, in acest sens. In final, trebuie sa mentionez ca am facut solicitari catre Prefectura Iasi, deoarece sediul nostru de acum apartine acestei institutii, pentru a primi mai mult spatiu, lucru care ne-ar permite sa ne derulam activitatea in conditii decente, insa, am fost informati ca nu este o asemenea locatie disponibila", a precizat seful DJC. 
 
Cultura, din nou tratata la diverse de autoritatile locale 
 
Trist este ca, in pofida faptului ca multi se lauda cu valoarea culturala a orasului celor Sapte Coline, tocmai acest domeniu este tratat cu dispret, tocmai de catre autoritatile responsabile locale.

"Directia Judeteana pentru Cultura nu mai are spatiu suficient pentru arhivarea, in conditii optime, a documentelor curente. Totul tine de date legate de respectarea Legii 422. Aici vorbim inclusiv de cele pe planul vanzarilor de teren aflate in extravilan, conform Legii 17 din anul 2014 dar si de certificatele de expert pentru bunurile de patrimoniu mobile. De asemenea, o parte din arhiva DJC de pana in anul 2005, este depozitata intr-o anexa a Muzeului Sadoveanu din Copou. Apoi, in acest moment, Directia Judeteana pentru Cultura mai are disponibile doua posturi pentru care ar trebui angajate, prin concurs, doua persoane dar nu avem nici macar spatiu suficient, in actuala noastra locatie (amplasata in Casa Patrata, ce tine de Prefectura Iasi - n.r.) pentru a amenaja inca doua noi birouri! Cum Directia Judeteana pentru Cultura nu are suficiente fonduri pentru a achizitiona o cladire pentru un nou sediu, am trimis Ministerului Culturii o solicitare legata de sustinerea, prin fonduri guvernamentale, in a putea achizitiona un imobil in care sa functioneze viitorul sediu al DJC. Avand in vedere faptul ca, proprietarul cladirii de patrimoniu pe care o vizam (Catalin Crisu - n.r.), anume Casa Ghica-Callimachi care se afla pe strada Cuza Voda a fost deschis in a vinde imobilul pe care-l detine, afland ca va avea o asemenea destinatie, asteptam un raspuns pe acest plan", a tinut sa mai puncteze ing. Virgil Babii. 

Citeste si : Destinul uluitor al unei case din centrul Iasului! Dovezile sunt unice - FOTO
 
Povestea fabuloasa a Casei Ghica-Callimachi
 
Constructie de patrimoniu, Casa Ghica-Callimachi dateaza din secolul al XIX-lea. Chiar daca in perioada comunista, multe dintre cladirile istorice ale Iasului au avut de suferit sau au fost demolate, monumentul care se afla pe strada Cuza Voda (vechea ulita a Goliei - n.r.), la întâlnirea cu strazile Armeneasca, George Enescu si Vovidenie, în imediata vecinatate a manastirii Golia, poate fi admirata si astazi. Unul dintre cei mai buni si interesanti isorici ieseni, Sorin Iftimi a realizat un amplu si valoros studiu legat de trecutul frumosului imobil.

"Cladirea are o istorie despre care s-au facut multe afirmatii, dar despre care se cunosc putine lucruri sigure. Imobilul figureaza în Lista Monumentelor Istorice cu denumirea de «Casa Calimah-Ghika», azi Academia Româna. De-a lungul vremii adresa imobilului a mai fost strada Golia nr. 18. Cel mai documentat studiu asupra acestei chestiuni este cel publicat de Gh. Sibechi, care este si principalul nostru sprijin în reconstituirea de fata. Într-o lucrare recenta, Ion Mitican, unul dintre cunoscatorii istoriei cladirilor iesene, considera, - bazându-se pe informatiile oferite de Alecu Beldiman în poemul «Tragedia Moldovei» - ca, la 1821, aici si-ar fi stabilit cartierul general eteristii de la Iasi, înainte de a se muta în afara orasului, la Manastirea Galata. De aceea cladirea ar fi fost distrusa de turci în vara aceluiasi an. Terenul pe care se afla blocul alaturat a facut parte din incinta acestei cladiri. Reconstruit dupa acest episod dramatic, palatul a trecut generalului Iorgu Ghica, iar mai târziu Ecaterinei Lepadatu (sotia maiorului Lapedatu - n.r.), iar în urma bancherul Juster. Prin 1837 aici a functionat «Otelul Petersburg», venit din Casele Voinescu, care fusesera cumparate de Epitropia Scoalelor Moldovei pentru Internatul Academiei Mihailene, deschisa la 16 iunie 1834. Nu am gasit suficiente temeiuri care sa sutina toate cele spuse mai sus, asa încât am decis desfasurarea unei investigatii proprii asupra acestui monument, pentru a-i reconstitui, pe cât posibil, întreaga istorie", reliefeaza Iftimi. 

Citeste si : Acestea sunt cele mai vechi si luxoase vile din Iasi - GALERIE FOTO
 
Casa de intalnire a nobililor si revolutionarilor 
 
Mai departe, cercetatorul arata ca despre aceasta casa s-a spus ca ar fi apartinut marelui logofat Alexandru Ghica, de unde si denumirea de "Casa Ghica" din Lista Monumentelor. Logofatul era fiul lui Costache Sulgearoglu, deci, nepot de sora a lui Grigore III Ghica, domn decapitat în Beilic, la 1777 si care a facut frumoasa cismea de la 1776, de lânga poarta Goliei.

"El si fratele sau Iordache, au mostenit apoi numele de Ghica. Cei doi erau frati cu doamna lui Costandin voda Moruzi. Nu am reusit, însa, stabilirea unei legaturi documentate între logofatul Alecu Ghica si imobilul de pe Cuza Voda. Una din destinatiile vechii cladiri de pe acest loc a fost aceea de a adaposti, la un moment dat, vestitul Hotelul Petersburg. La anul 1853, cladirea este amintita ca fiind proprietatea familiei Callimachi. Asa apare ea în «Despartirea a IV-a a orasului», pe Ulita Goliei, la nr. 75, într-o sama privitoare la ulitele, casele si dughenele capitalei. Fiind încadrata la categoria I de case, proprietarul trebuia sa contribuie la acest fond cu însemnata suma de 1.200 lei în trei ani. Se arata ca, la acea data, proprietarul cladirii era printul Alecu Callimachi. Probabil ca si în perioada în care aici a functionat Hotelul Petersburg, casa era proprietatea aceleiasi familii Callimachi. Mai departe, casa din strada Cuza Voda nr. 41 a avut, în secolul al XIX-lea diverse destinatii, schimbând mai multi chiriasi si proprietari, care au marcat, fiecare în parte, istoria cladirii", descrie istoricul. 

Citeste si : Detalii unice din viata celebrului arhitect care a construit cladiri simbol si jumatate din orasul Iasi - FOTO
 
Soarta vitrega pentru faimoasa cladire 
 
De reliefat ca, imobilul a fost închiriat inclusiv pentru a fi sediu Bancii Marmorosh-Blanc, filiala din Iasi, care era cea mai puternica banca comerciala din România in urma cu mai bine de un secol.

"Actuala cladire nu mai are, la exterior, nimic din aspectul casei Callimachi, din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Potrivit unei mai vechi încadrari tipologice a palatelor din vechea capitala a Moldovei din veacul XIX - ce are în vedere gradul de renuntare la modelul traditional si de adaptare a modelelor arhitecturii occidentale, casa Ghica-Callimachi ar fi reprezentativa prin faptul ca «elementul traditional este înca prezent în tratarea planului, dar se face puternic simtita prezenta arhitecturii eclectice în domeniul decoratiunilor». Fatadele cladirii sunt tratate în stil neoclasic, fiind prezente însa si numeroase elemente decorative de inspiratie baroca. În perioada regimului comunist, dupa 1945, cladirea a fost Sediul Partidului Muncitoresc din România, Regionala Moldova. Prin 1947 era aici Consiliul Sindical Regional. În aceeasi cladire a functionat Directia pentru Cultura a PCR Iasi, cu Oficiul Patrimoniu pentru Judetul Iasi. Pe la 1965 în cladire functiona o gradinita, iar mai târziu a apartinut Conservatorului, care avea în aceasta cladire sali destinate repetitiilor. Dupa Revolutia din decembrie 1989 a început o noua etapa în existenta Casei Callimachi. În cele din urma, imobilul a fost retrocedat, în anul 2008, urmasilor fostilor proprietari, fiicele lui Emanoil Marcovici, reprezentate de o casa de avocatura. Acestea au vândut imediat cladirea, neavând intentia de a reveni în tara. Dupa sumare lucrari de renovare la interior, s-a încercat vinderea sau închirierea cladirii. Au trecut anii iar casa nu si-a gasit un nou rost în viata orasului, zacând cu lacatul pe usa, nelocuita, nefolosita  si fara un beneficiar cu adevarat interesat într-o restaurare adevarata a acestui valoros monument istoric, atât de bogat în amintiri", a conchis Sorin Iftimi.  
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Virgil_Babii.JPG
cladiri istorice tranzactia djc sediu catalin crisu imobil cuza voda
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1836 (s) | 24 queries | Mysql time :0.048044 (s)