Actualitate

EXCLUSIV! Este cea mai mare descoperire arheologica a anului, din Romania! Imagini de SENZATIE surprinse de un grup de ieseni – FOTO

Publicat: 25 iul. 2016

@ Un grup de tineri, coordonat de un valoros profesor si arheolog de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza a facut, acum cateva zile, descoperirea istorica a anului din Romania! @ Acestia au surprins, in imagini obtinute cu ajutorul unor dispozitive de cercetare stiintifica ultra-moderne, o serie de elemente de-a dreptul unice si de spectaculoase @ Actiunea a avut loc la peste o suta de kilometri de orasul Iasi @ Pentru prima data, cei implicati in actiunea de cercetare au decis sa publice imagini, in premiera, cu cele gasite @ Mai departe, conf. univ. dr. Vasile Cotiuga, a tinut sa scoata in prim-plan si date despre alte activitati similare derulate in tara

Tinerii specialisti ai Platformei ArheoInvest din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) au realizat, în prima jumatate a acestui an, o serie de prospectiuni magnetometrice non-invazive, care au confirmat mai vechile ipoteze asupra unor situri arheologice sau au fost confirmate de cercetarile arheologice propriu-zise de anul acesta. Echipa de arheologi, sub coordonarea conf. univ. dr. Vasile Cotiuga si CS III dr. Andrei Asandulesei, au realizat prospectiuni în doua importante situri arheologice, anume Cucuteni din Câmpia Moldovei si în celebra cetate geto-dacica de la Cotnari, de pe Dealul Catalina.

Citeste si:  EXCLUSIV! Scene cutremuratoare in curtea Mitropoliei! Totul a avut loc in timp ce oamenii se rugau – GALERIE FOTO, VIDEO

„Astfel, asa cum am mai spus, în urma prospectiunilor din asezarile cucuteniene de la Filiasi-Dealul Boghiu (azi pe raza comunei Ion Neculce, judetul Iasi – n.r.) si de la Ripiceni-Holom, judetul Botosani, de pe malul Prutului, s-a putut observa ca asezarile sunt mult mai întinse decât se credea, ele având mai multe sisteme defensive concentrice sau semi-concentrice, respectiv rectangulare. Daca pâna acum arheologii se opreau cu investigatiile la primul rând de fortificatii (de regula format dintr-un sant cu val de pamânt, eventual si cu palisada de lemn – n.r.), noile prospectiuni atesta clar ca existau mai multe asemenea sisteme, fiind vorba, spunem noi, de asezari complexe, cu o suprafata locuita foarte mare, de peste 10 hectare, cu multiple amenajari interioare, si nu de extinderi treptate ale asezarii, prin astuparea unor sisteme de fortificatii si construirea altora, la marginea asezarii”, a dezvaluit profesorul Cotiuga.

Complex de constructii, vechi de milenii, pe teritoriul Romaniei



Mai mult, la Ripiceni, cercetarile arheologice din aceasta vara, coordonate de conf. univ. dr. Dumitru Boghian, de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, au confirmat existenta, oarecum în centrul asezarii, a unui sistem complex de constructii, pe o suprafata foarte mare, de peste o mie de metri patrati, care nu este exclus sa reprezinte o zona sacra a asezarii, asemenea anticelor acropole.

Citeste si:  Un valoros profesor a facut SENZATIE la Universitatea Cuza. Iata ce reactie au avut cei prezenti – GALERIE FOTO, VIDEO

„Cert este ca ne aflam în fata unei situatii arheologice deosebite, pusa în lumina de echipa ArheoInvest pentru prima data, care asteapta sa fie investigata în întregime. La Cotnari, vechile cercetari arheologice, conduse de regretatul arheolog iesean Adrian C. Florescu, au pus în lumina structura deosebita a sistemului de fortificatii, unicat în lumea getica est-carpatica, valurile de pamânt de mari dimensiuni, având o structura interioara din piatra sau lut ars. Putine informatii erau despre interiorul incintei de 4.5 hectare, despre care erau pareri împartite: fie a fost intens locuita, fie era doar un spatiu de refugiu pentru comunitatile din jur. Prospectiunile realizate acum o luna de zile au oferit o imagine asupra posibilelor anomalii arheologice din cunoscuta cetate. Din analiza preliminara a acestora, se poate spune ca incinta cetatii nu a fost locuita, ea fiind folosita foarte probabil de o garnizoana redusa numeric, împreuna cu basileul (rege – n.r.) din zona, având rol de cetate de refugiu pentru multiplele comunitati getice ce traiau în asezari deschise, neaparate, din zona”, a conchis arheologul iesean.

Urmele unei mega-structuri asemanatoare cu un templu



Mai departe, important de mentionat ca, conf. univ. dr. Dumitru Boghian a facut parte din echipa de specialisti care a colaborat cu cei de la UAIC intr-un proiect ce a dus la aceasta descoperire arheologica a anului din Romania. Acesta este intitulat „Evolutiei habitatului uman preistoric si protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu”.

Citeste si:  EXCLUSIV! Experiment unic la Iasi! Au fost implicate zeci de femei – GALERIE FOTO, VIDEO

„La Ripiceni e vorba de un sit foarte mare pentru cultura Cucuteni, chiar gigantic! Noile cercetari derulate cu cei de la ArheoInvest, anume cu colegii de la Universitatea Cuza, prin Andrei Asandulesei si Felix Tencariu, au presupus scanarea mangetometrica pentru o suprafata de aproape zece hectare. Aici e un patrimoniu arheologic foarte bine conservat. Am gasit si o mega-structura ce poate fi un templu, insa acum nu ne putem pronunta asupra destinatiei celor gasite la Ripiceni. Avem indicii de unde se pot obtine detalii extrem de importante si de interesante pentru civilizatia cucuteniana. Sunt si urme de locuinte ce reliefeaza elemente extrem de valoroase despre practicile constructive ale cucutenienilor, acestea avand un grad ridicat de sanitate”, reliefeaza si Boghian.

Citeste si:  Descoperire senzationala, din satelit, la Iasi – FOTO, VIDEO

Citeste si:  Universitatea Cuza, capitala nationala a arheologiei – VIDEO





Comentarii
  • Este laudabilă si demnă de tot respectul meseria de arheolog. In particular, la fel este si cea de arheolog român. Dar nu este nevoie de atât de multe surle si trâmbite când sapă ei pe undeva, ca nu cumva unii dintre noi sa creada că geto-dacii ar fi fost stramosii romanilor, sau că limba română ar fi mama limbii latine!

  • Multi vor sa ne ingroape istoria si pot sa o faca foarte usor daca avem o asemenea conducere care nu-i intereseaza nimic mai mult decat buzunarul lor

Adauga un comentariu