EXCLUSIV! Mărturiile primului medic care a intrat în spitalul groazei unde s-au infectat cu virusul ucigaș sute de bolnavi și cadre medicale. Recunoaște că îi este și frică, dar crede că Dumnezeu o protejează, alături de echipa medicală - FOTO, VIDEO • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

25 apr 2024

Dialog în exclusivitate pentru BZI cu prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU SMURD Iași, medicul care a redeschis spitalul din Suceava, primul cadru medical care a intrat în unitatea medicală după dezinfecție. Ea este liderul luptătorilor din prima linie. Poveștile neștiute din spatele unei femei puternice care este mamă, soție și fiică. Lucrează necontenit, dar își iubește meseria și simte că aceasta este menirea ei.

Coordonatorul UPU SMURD de pe regiunea de Nord-Est a României face destăinuiri înduioșătoare.

„Există și un sâmbure de frică, dar el e acolo ascuns și e protejat de încrederea că Dumnezeu mă va proteja pe mine și echipa mea”, spune medicul care coordonează medicina de urgență pe regiunea Moldovei.

Acestea sunt vorbele uneia dintre cele mai puternice femei din sistemul medical în lupta cu COVID-19. Muncește și 20 de ore pe zi și este primul medic care a intrat în Spitalul Județean Suceava imediat după decontaminare, moment în care nimeni nu avea curajul. Și-a format o echipă și a pus pe picioare serviciile unui spital pe care mulți l-au considerat îngropat. A ales să fie coordonatoarea luptătorilor din linia întâi. Primește și răspunde la apeluri telefonice 24 de ore din 24 fără a ține cont de viața personală. Acesta este jurnalul unui medic care își iubește meseria.

Lucrează zeci de ore fără pauză

Prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași, coordonator pe regiunea de Nord-Est a României, poate fi considerată unul dintre cei mai puternici și determinați medici ai momentului. În plină pandemie, aleargă dintr-un oraș în altul, răspunde necontenit la telefon și este cea care motivează zeci de cadre medicale să nu renunțe în fața fricii.

„În primul rând îmi încurajez echipa, fiind la dispoziția lor 24 de ore din 24. Echipele care au fost la Suceava m-au sunat în funcție de ce pacienți au avut, ce nedumeriri au avut. Contează și exemplul personal, pentru că dacă vrei să dovedești că un loc nu este riscant, trebuie să fii tu primul care faci acest pas. Evident, după decontaminare, am fost primul medic care a intrat în unitatea de primire urgențe de la Suceava, bineînțeles cu măsurile de protecție, pentru că în acest fel reușești să motivezi și echipa”, spune prof. dr. Diana Cimpoeșu.

„Sunt un om care nu folosește cuvinte urâte, nu cert pe cineva”

Lider din naștere, reputatul medic a înțeles care sunt calitățile indispensabile într-o funcție de conducere. Într-o perioadă în care teama, stresul și frica dăinuie în spitalele din România, prof. dr. Diana Cimpoeșu știe cum să-și închege echipa, cum să o motiveze. Chiar și atunci când simte că o lasă puterile, continuă să lupte.

„Sunt un sprijin pentru echipa mea pentru că, în primul rând, sunt un om care nu folosec cuvinte urâte, niciodată nu cert pe cineva, pot arăta însă că lucrurile pot fi făcute mai bine. Ca regulă a mea personală din toată viața este aceea că nu folosesc niciun cuvânt urât nici dacă sunt supărată. Dacă sunt supărată, de obicei tac. Am și eu momente în care spun că parcă nu mai pot și apoi trec câteva minute, îmi revin, și o iau de la capăt. Telefonul sună, trebuie să răspund, apelul prin stație vine, trebuie să plec, astfel încât viața merge înainte și tebuie să dovedim că dacă ne-am făcut doctori, asistente și infirmieri, acum când e foarte greu, acesta este momentul în care trebuie să ne dovedim pasiunea și știința de a ne exercita meseria”, adaugă medicul ieșean.

„Există și un sâmbure de frică”

Costumele de protecție: singura încredere a cadrelor medicale că sunt în siguranță. Medicul ieșean observă faptul că din ce în ce mai multe cadre medicale se sfiesc atunci când vine vorba de a trata pacienții cu COVID-19.

„Ne luăm măsuri de precauție. Mă îmbrac adecvat pacienților sau zonelor în care mă aflu, pacienților în fața cărora mă aflu. Există și un sâmbure de frică, dar el e acolo ascuns și e protejat de încrederea că Dumnezeu mă va proteja pe mine și echipa mea dacă ne folosim echipamentele de protecție judicios și mai ales dacă pacienții nu ne mint. Totodată, ne protejăm mai mult dacă la efortul acesta medical contribuie toți medicii și toți asistenții, pentru că partea de urgență e doar prima parte de intervenție sau de primire a unui pacient.

Mai departe au nevoie de suportul celorlalte specialități. Am încredere că și colegii noștri vor veni în sprijinul pacienților fără să pună pe primul plan teama. Există acum mijloace de protecție. Avem șansa să ne facem meseria. Noi am fost mai curajoși poate, că ne-am dus la Suceava într-un moment în care Suceava părea un loc cu risc mai mare. Am zis că va fi bine, pentru că mergem să facem bine”, mai spune prof. dr. Diana Cimpoeșu.

„Fiul meu, student la Londra, a stat izolat 14 zile”

Înainte de a fi medic, Diana Cimpoeșu este mamă, soție și fiică. Asta nu o împiedică să fie luptătorul din prima linie. Așa cum susține dumneaei, familia îi este alături. Singura lor speranță că totul va fi bine și că vor fi protejați rămâne Dumnezeu.

„Familia mea mă susține. Fiul meu, fiind student la Londra, a revenit și a stat în autoizolare într-un apartament separat în cele 14 zile. Este destul de dureros pentru o mamă să-și vadă fiul doar prin mijloace online sau la mare distanță, la fereastră. Dar au trecut și toate sunt bune. Cel mai îngrijorat a fost tatăl meu, evident, ca orice părinte. Ideea că sunt bine era un lucru pe care îl dorea confirmat aproape în fiecare zi. Stă cuminte, respectă regulile și nu ne vedem.

Pentru echipa mea, cei care au copii sau părinți în vârstă, au ales să nu-i vadă. Suceava a oferit și locuri de cazare. Unii au ales să facă naveta, au stat 24 de ore și s-au întors. Au ales să se întoarcă acasă după gardă, alții au ales să locuiască separat. Evident, un efort pe care sperăm să-l putem duce și în următoarele zile. Sperăm să participe toți colegii din toate specialitățile la acest efort. Pacienții au nevoie de toți specialiștii unui sistem și avem nevoie ca toți să fie alături de pacienții noștri, efortul fiind mai mic”, spune prof. dr. Diana Cimpoeșu.

„Cu un astfel de risc infecțios nu m-a gândit că ne vom confrunta”

Medicul ieșean spune că nu s-a gândit niciodată până acum că se va confrunta cu o pandemie de asemenea amploare.

„Cu astfel de situație, cu un astfel de risc infecțios nu m-am gândit că ne vom confrunta. Am spus de la început, ne-am pregătit, dar la cursurile despre intervenții în accidente cu victime multiple sau situații de criză, partea aceasta de risc biologic era mai puțin abordată cu atenție atât de către cursanți, cât și de cei care predau. Vorbeam mai mult despre traumă și despre accidente radiologice nucleare, cele care s-au mai petrecut și existau modele în lume pe care să le studiezi. Am trecut însă prin epidemia de AH1N1 atunci când a fost foarte greu mai ales pe zona de urgență și am văzut din primul moment că e nevoie de echipamente speciale, de pregătire specială”, mai spune medicul ieșean.

„Suntem într-o situație care a surprins toată omenirea”

Multitudinea de cursuri efectuate de-a lungul carierei a învățat medicii ieșeni să rămână pe front. Nimeni nu i-a înștiințat însă că urmează o perioadă atât de dificilă. Cu toate acestea, principiul de a lupta până la ultima suflare a fost bine impregnat. Acest fapt se reflectă prin deciziile și acțiunile lor.

„Evident, este o perioadă grea, o perioadă pentru care eram dor parțial pregătiți. În zona de urgențe s-au făcut cursuri de-a lungul anilor și am participat la mai multe pregătiri cu colegii din Franța, Israel sau USA, în care vorbeam în general despre accidentele cu victime multiple. Vorbeam și despre aceste situații provocate de infecții care fac victime multiple.

Suntem într-o situație care a surprins toată omenirea. Pe partea de urgență, noi am început pregătirile de la începutul lunii februarie. Am elaborat împreună cu colegii mei caracteristicile costumelor de protecție care acum se cumpără. Mă refer la ventilatoare și injectomate. Acestea au fost primele pregătiri. Apoi a început transferul pacienților cu suspiciune și intervențiile în teren la pacienții cu suspiciune”, povestește prof. dr. Diana Cimpoeșu.

„Cazurile au devenit din ce în ce mai multe”

Prof. dr. Diana Cimpoeșu a făcut pentru prima dată o „radiografie” a perioadei de pandemie, care a început cu prima suspiciune de coronavirus. Pentru prima dată atunci, cadrele medicale ieșene au înțeles că va urma o perioadă cel puțin dificilă.

„Dacă ne amintim, prima pacientă a fost transferată de către SMURD Suceava, o pacientă care venise din China și care s-a dovedit după internare negativă. S-a procedat atunci, pentru prima dată, așa cum trebuie, cu preluare, cu echipamente de protecție de nivel înalt, cu utilizarea mașinii de victime multiple și cu colaborarea din pre-spital spre Spitalul de Boli Infecțioase. Cazurile au devenit din ce în ce mai multe și am avut tot felul de intervenții.

Pe lângă activitățile din Iași, cele concrete pe care le facem zi de zi, am avut de ajutat Suceava, pentru că sunt coordonatorul SMURD, Regiunea de Nord-Est și am mers împreună cu directorul DSP Iași, coordonator regional, din prima zi în care au apărut problemele și urgența de acolo a trebuit să se închidă. Înainte însă, aflasem că foștii mei rezidenți, medici specialiști sau primari acolo, sunt unii dintre ei bolnavi, confirmați cu coronavirus, iar ceilalți sunt contacți și se află în autoizolare. Atunci, prima decizie a fost ca urgența să meargă la Rădauți”, își amintește profesorul ieșean.

„Am făcut o echipă nouă, într-o casă necunoscută”

Prof. dr. Diana Cimpoeșu a fost primul medic care a pășit în spitalul groazei din Suceava. Și-a unit forțele împreună cu alte cadre medicale și a făcut posibil chiar și ceea ce părea imposibil. A demonstrat că numai cu voință poți salva omenirea. Așa a și făcut. Astăzi, Spitalul Județean Suceava funcționează din nou.

„Am mers acolo cu doi medici și ne-am pregătit cu o echipă întreagă să preluăm unitatea de primiri urgențe din Suceava, principala structură de primiri urgențe din Suceava. Pacienții continuă să sosească, și nu doar cei cu infecție COVID-19, ci și cei cu urgențe obișnuite. Unii s-au oferit să meargă să ajute, alții au fost nominalizați și nu au zis nu, și am mers pregătiți să susținem zece zile, care până la urmă au fost șapte, spitalul din Suceava. Am realizat o decontaminare care ne-a asigurat pe noi că intrăm într-un spațiu curat, apoi am organizat echipele. Am format o echipă nouă, într-o casă care era necunoscută și am încercat să susținem partea de urgență, fără a avea susținere din partea spitalului. Unitatea medicală a funcționat în acea perioadă doar pentru pacienții internați și cei care continuau să vină cu suspiciune de COVID-19”, încheie medicul ieșean.