EXCLUSIV! Mii de părinți sunt obligați să stea acasă cu copiii, în plină pandemie COVID-19! Importanți psihologi din Iași oferă cele mai bune sfaturi și informații pentru a putea trece peste aceste momente critice

De săptămâni, pe fondul gravei pandemii de COVID-19, întreaga activitate școlară a fost suspendată! Astfel, mii și mii de părinți stau acasă cu ai lor copii. Procesul educațional se derulează virtual, în parteneriat cu profesorii. Pe de altă parte, în fiecare zi, părinții trebuie să relaționeze, comunice și să creeze un mediu plăcut, un echilibru psiho-emoțional cu aceștia. De multe ori, apar și situații tensionate, minorii având tendința să stea mai mult în fața calculatorului și să comunice mai puțin! Pe acest plan și tocmai pentru a veni în sprijinul acestora, reporterii Cotidianului BUNå ZIUA IAȘI (BZI) au obținut reacții, sfaturi și informații utile de la importanți psihologi sau consilieri școlari. Aceștia scot în prim-plan o serie de aspecte care ne pot ajuta să trecem cât mai bine peste toate aceste momente dificile

Situație și stare de fapt grea pentru mii de părinți din Iași! În fiecare zi, nevoiți să stea acasă, ei trebuie să relaționeze, comunice și să creeze un mediu plăcut, un echilibru psiho-emoțional cu ai lor copii. Astfel, apar și situații tensionate, minorii având tendința să stea mai mult în fața calculatorului și să comunice mai puțin.

„Incertitudinea cu privire la viitor este o sursă principală a anxietății”

Având în vedere toate acestea, prof. univ. dr. Ion Dafinoiu, fostul decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (FPSE) – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), respectiv președinte al Asociației Române de Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană oferă interesante și utile sfaturi pentru adulți, tocmai pentru a putea interacționa cât mai bine cu copii.

stirilebzi.ro

Cei care prestează activități casnice pot fi plătiți legal! Ce trebuie să faceți

Stirile PROTV

Trupul șoferului a fost secționat și a murit pe loc. Cum s-a produs tragedia de...

„Situația pe care o traversăm nu este una normală, obișnuită. Într-o astfel de situație este normal să fim îngrijorați. Îngrijorarea ne face mai prudenți și mobilizează resursele pe care le avem. Dar dacă această îngrijorare devine cvasipermanentă, se transformă în anxietate și atacuri de panică, este nevoie să se apeleze la un specialist «psiholog, psihoterapeut, psihiatru».

Pentru diminuarea anxietății, puneți accent pe ceea ce puteți controla în situația în care ne aflăm; sunt multe lucruri pe care le putem controla: respectarea normelor legale care au ca principal obiectiv protecția noastră, alcătuirea unui program zilnic cu activități realizabile în situația actuală, menținerea relațiilor prin mijloace tehnice cu persoanele apropiate, practicarea unor hobby-uri (muzică, pictură, foto, activități în bucătărie etc.), practicarea regulată a unor activități fizice (mișcarea are efecte pozitive demonstrate în combaterea depresiei și anxietății), implicarea în educarea copiilor etc.

Incertitudinea cu privire la viitor este o sursă principală a anxietății. Se spune că cea mai bună cale de a controla viitorul este aceea de a-l crea noi înșine, și putem să îl creăm (evident, viitorul apropiat), cu proiecte în care să includem activități din categoria celor menționate anterior”, evidențiază universitarul Dafinoiu.

„Dacă ne centrăm pe ceea ce nu putem controla, atunci creștem starea de incertitudine, de anxietate”

Mai departe, acesta arată că dacă ne centrăm pe ceea ce nu putem controla „și sunt multe lucruri pe care nu le putem controla” sau le putem controla în mică măsură, specialistul arată că ne creștem starea de incertitudine, de anxietate și ne angajăm într-o stare emoțională negativă intensă care ne împiedică să ne utilizăm mintea logică într-o manieră eficientă.

„Evitați să stați foarte mult timp în fața televizorului, majoritatea emisiunilor relatează problemele generate de pandemie. S-a demonstrat științific că expunerea îndelungată la stimuli negativi accentuează starea de depresie și anxietate. Pentru informarea dumneavoastră, alegeți zilnic unul-două jurnale de știri. Izolarea, aglomerația în spații mici cresc frustrarea și agresivitatea. P

rin urmare, apariția unor nemulțumiri și conflicte este normală. Nu lăsați ca aceste conflicte să escaladeze și să se transforme în furtuni emoționale care pot să deterioreze relațiile cu cei apropiați, fiți mai toleranți, acordați-vă un răgaz (când sunteți iritați) înainte de a răspunde. Trebuie de găsit un echilibru între activitățile rutiniere care marchează într-un anumit fel trecerea timpului și ne securizează și activități noi care ne activează atenția și interesul. Faceți mici surprize persoanelor dragi de lângă voi sau aflate la distanță”, mai arată prof. univ. dr. Dafinoiu.

„Această perioadă de timp în care copiii stau acasă nu este «vacanță»”

De asemenea, acesta vorbește și despre ceea ce trebuie să facem cu ai noștri copii.

„Această perioadă de timp în care copiii stau acasă nu este «vacanță». Prin urmare, trebuie un program zilnic care să includă ore dedicate pregătirii temelor școlare sau cursurilor on-line, activități comune cu părinții, activități la libera lor alegere (inclusiv activități – eventual jocuri – care să includă multă mișcare), perioade de timp dedicate contactelor la distanță cu prietenii sau colegii, lecturi, hobby-uri etc. Părinții pot valorifica această situație pentru a se apropia mai mult de proprii copii, de a se implica în educarea lor”, a conchis specialistul.

Despre distanțarea socială și apropierea emoțională

Mai departe, profesorul – consilier Mihaela Cenușă de la Colegiul Național „Octav Băncilă”, respectiv expert al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Iași vorbește despre distanțarea socială și apropierea emoțională.

„Zilele acestea se vorbește tot mai mult despre distanțarea socială și toate sursele noastre de informare ne reamintesc de numărul îmbolnăvirilor și de comportamentele sănătoase care ne păstrează în siguranță. Trebuie să știți că aceste informații sunt utile pentru a-i educa pe oameni și a-i convinge să respecte regulile de igienă, să adopte comportamente de prevenire a răspândirii virusului. Da, este de dorit ca oamenii să se distanțeze fizic, dar nu ne dorim ca ei să se izoleze social. Din contră, poate că în aceste momente, mai mult ca oricând, este mai multă nevoie de solidaritate, sentiment de apartenență și comunicare emoțională.

Este posibil să simțiți emoții precum frică sau îngrijorare. Aveți temeri justificate, griji, sunteți stresați; aceste emoții sunt firești, normale, trebuie să învățăm să le acceptăm, să ne descurcăm cu ele. Este important, în timp ce stați acasă, să îi ajutați pe copii să treacă mai ușor peste această situație neobișnuită și provocatoare pentru toți. Să fiți alături și împreună cu ceilalți emoțional în timp ce rămâneți distanțați fizic”, scoate în evidență expertul CJRAE.

Profitați de acest context pentru a vă bucura, pentru a vă apropia de membrii familiei

Consilierul precizează că acum e un prilej pentru a sta mai mult împreună, ceva ce acum câteva săptămâni părea un vis imposibil. De asemenea, totul se poate transforma în momente pentru a ne bucura, pentru a ne apropia de membrii familiei, pentru a ne cunoaște mai bine, pentru a ne redescoperi.

„Aici, recomand: copilul trebuie să păstreze un program zilnic, cu reguli: ora de trezire, igiena de dimineață, activități de învățare, pauze, joc și recreere în spațiul casei. Existența regulilor și a programului creează sentimentul de siguranță și că totul va fi bine! Păstrați-vă lucrurile în ordine! Organizarea biroului și a jocurilor creează mai mult spațiu și sentimentul de confort. Televizorul nu ar trebui să stea deschis non-stop pe știri, este suficient să vedeți aceste lucruri de 2-3 ori pe zi. Lucrați on-line, dar evitați conectarea permanentă.

Așadar, și pentru activitățile on-line e nevoie de un program, de exemplu dimineața, patru ore. Conectarea permanentă poate crește starea de stres și agitație psihomotorie. Nu vă izolați social, ci din contră, comunicați cu prietenii, familia extinsă, transmiteți mesaje, primiți mesaje, ne interesăm de ceilalți, îi încurajăm, pierdem vremea la telefon, acum putem face asta. Rămâneți în contact cu prietenii voștri! Astăzi, tehnologia ne oferă șansa de a fi conectați cu prietenii noștri prin mijloace moderne. Este simplu să împărtășiți jocuri, idei, emoții. Rămâneți optimiști”, recomandă profesorul.

„Construiți povești împreună”

Peste toate acestea, tot acest timp e oportun pentru a crea o conexiune cu fiecare dintre membrii familiei, să îi cunoaștem mai bine sau poate să îi redescoperim, să îi încurajăm. Oricum trebuie să stăm în casă și măcar să fie cu folos, cu zâmbete și atitudine pozitivă.

„Ca sugestii de activități pentru părinți: construiți povești împreună, creați rime, versuri, citiți cărți împreună, dansați, cântați împreună. Puteți viziona spectacole de teatru, concerte, puteți vizita virtual muzee. Faceți exerciții de autocunoaștere și intercunoaștere împreună, de exemplu: trei calități care mă definesc, trei lucruri pe care aș vrea să le spună ceilalți despre mine etc. Gândiți pozitiv, încurajați-vă reciproc, dezvoltați încrederea în sine: de exemplu jucați jocul «Cercul complimentelor în familie».

Dezvoltați gândirea pozitivă, motivația. Practicați zilnic exercițiul recunoștinței «fiecare membru al familiei spune pentru ce e recunoscător» sau/și «Jurnalul realizărilor, al faptelor bune»: Ce am făcut azi, De ce sunt mândru?. Verbalizați ceea ce simțiți în timp ce vă concentrați pe partea pozitivă. Să vizualizăm paharul pe jumătate plin «Care e partea bună? Ce aduce bun? Ce voi învăța?». Acum este un moment bun să desfășurați împreună activități utile, gospodărești: curățenie, ordine în dulapuri, în bibliotecă sau în cămară, gătiți împreună, faceți curat împreună. Inventați jocuri pe care să le jucați împreună: construiți puzzle, colorați, desenați, pictați, creați obiecte decorative pentru Paște etc”, mai completează Mihaela Cenușă.

Apoi, ea arată că pentru realizarea unor produse creative, se pot utiliza resurse din gospodărie: paste făinoase, semințe, frunze etc. Vizualizați fotografii din anii anteriori, conștientizați ce multe lucruri vă leagă, vă bucură și că aceste vremuri vor trece.

„Discutați despre planurile de viitor, dezbateți idei, filme, încercați să intrați în lumea copilului, cu muzică, preocupări, priorități etc. Dezvoltați gândirea critică și abilitatea de a rezolva probleme. De exemplu, exerciții de tipul: griji și soluții, temeri și speranțe. Toate aceste recomandări pot fi utilizate, adaptate în funcție de vârsta copiilor”, a concluzionat prof. Cenușă.

Copiii și criza COVID-19

În final, prof. univ. dr. Ștefan Boncu – decanul Facultății de Psihologie de la „Cuza” vine în completarea celor spuse de colegii săi de domeniu. Astfel, universitarul arată că, chiar dacă autoritățile iau măsuri pentru stăvilirea epidemiei (devenită pandemie) de coronavirus, chiar dacă instanțele medicale se ocupă de bolnavii și suspecții de COVID-19, criza aceasta ne va afecta pe toți, indiferent de vârstă, religie, statut social.

„În ceea ce privește reacțiile copiilor și adolescenților, ele nu vor fi, cu siguranță, identice cu ale adulților, dar, în unele cazuri vor fi pronunțate, încât trebuie să avem grijă să le gestionăm. În psihologie (în mod precis, în psihologia environmentală), există, de pildă, o literatură bogată (care ne poate inspira în cazul nostru) despre reacțiile copiilor și adolescenților la dezastrele naturale (cutremure, inundații, erupții vulcanice etc.). Se știe că, în timpul și după un dezastru natural, copiii manifestă dependență accentuată (de exemplu, refuză să doarmă singuri), comportament agresiv, enuresis nocturn, hiperactivitate etc.

În ceea ce privește adolescenții, ei vor avea reacții apropiate de cele ale adulților, adică tristețe, anxietate, lipsa de entuziasm pentru participarea școlară, chiar comportamente riscante ca, bunăoară, consumul de alcool sau de droguri. În situația de pandemie, care presupune pericolul grav al contagierii și care a impus izolarea strict la domiciliu, în mod esențial, trebuie să-i sprijinim pe copii să-și gestioneze stresul inerent”, amintește decanul de la FPSE.

Reguli și tehnici de comunicare cu copiii

Profesorul universitar mai arată că situația în care ne găsim cu toții în momentul de față este una extremă. Copiii și adolescenții pot avea reacții pronunțate de frică și îngrijorare care se pot traduce în simptome precum dificultatea de a adormi sau chiar în simptome fizice ca dureri de cap sau de stomac. Un mediu suportiv, chiar în condiții de izolare fizică la domiciliu, poate preveni în bună măsură asemenea manifestări.

„În acest context, cu copiii trebuie să: 1 – comunicăm onest, astfel încât să-i asigurăm că suntem surse de încredere, 2 – să-i ascultăm cu grijă și empatie când își verbalizează temerile și îngrijorările, 3 – să ne controlăm atent emoțiile și să afișăm calm și optimism, 4 – să nu uităm nicio clipă că, în bună măsură, noi, fără să ne dăm seama, le filtrăm informațiile despre ce se întâmplă în jur. Copiii reacționează mai degrabă la ceea ce văd la adulți, la reacțiile adulților, decât la ceea ce văd în jur. De aceea, calmul și încrederea noastră constituie repere esențiale pentru ei, 5 – e adecvat să le comentăm și să le interpretăm știrile de la televizor sau de pe Internet.

În același timp, nu greșim dacă limităm expunerea lor la media, 6 – trebuie să le construim și să le propunem un nou orar și o nouă rutină zilnică, în condițiile în care ei nu merg la școală. Noul program trebuie să cuprindă, în doze potrivite, activități de învățare, de activități casnice, de joc «inclusiv pe tabletă sau computer», gimnastică și mișcare, dar și perioade de relaxare, 7 – comunicarea frecventă, cu tonuri tandre și suportive, este foarte indicată”, a concluzionat prof. univ. dr. Ștefan Boncu.