Eveniment-Social

EXCLUSIV! Tuneluri misterioase descoperite in centrul Iasului! Totul tine de un plan secret – GALERIE FOTO

Publicat: 29 sept. 2014

@ Iasul continua sa surprinda prin trecutul sau fabulos! @ Dincolo de cladirile – simbolice ale urbei, incarcate de o valoare istorica unica, recent au fost scoase in prim-plan o serie de constructii extrem de curioase si interesante @ Acestea sunt ascunse privirii trecatorilor si fac parte dintr-un plan secret al orasului @ Datele legate de ele sunt extrem de valoroase si aduc elemente extrem de ciudate in legatura cu evenimente de acum mai bine de doua secole

Noi povesti extrem de interesante legate de trecutul orasului Iasi sunt aduse la lumina. Ele au un farmec deosebit si sunt legate de momente ce au o vechime de cateva sute de ani. Pentru cei mai multi pare greu de crezut ca in subteranele citadelei se gasesc asemenea constructii. La vremea lor, acestea aveau o utilitate cu totul si cu totul aparte

Iasul, un important centru comercial

Reporterii BUNA ZIUA IASI (BZI) au obtinut o serie de date istorice de la unul dintre cei mai interesanti, bine pregatiti si pasionati arheologi locali, Bobi Apavaloaiei. Acesta a fost coordonat, in demersul sau stiintific, de reputatul istoric medieval Stela Cheptea. El este cercetator stiintific al Academiei Române – Filiala Iasi, in cadrul Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana. Totul pleaca de la un adevarat „lant” de pivnite si de tuneluri misterioase care sunt bine conservate, si in aceste vremuri, in centrul orasului.

Citeste si: Dezvaluiri unice facute de un iesean! Nimeni nu credea ca exista asa ceva – GALERIE FOTO

Mutarea capitalei Tarii Moldovei la Iasi, în vremea domniei lui Alexandru Lapusneanu, a însemnat o dezvoltare rapida pentru urbe. În scurt timp, localitatea a devenit principalul centru de atractie pentru negustorii locali si straini, aici concentrându-se importante cantitati de produse. În 1597, Joris van der Does ne arata ca Iasii erau un «oras destul de populat si de localnici si de straini», iar din «vama marfurilor care trec pe aici, atât spre Polonia, cât si spre Turcia, rezulta cel mai mare venit pentru principe». La mijlocul veacului al XVII-lea, la sfârsitul domniei lui Vasile Lupu, importanta Iasilor în comertul international, a crescut considerabil. În 1652, Paul Beke, într-o descriere succinta a Moldovei, a consemnat ca orasul Iasi este «piata negustorilor ce roiesc din Asia si din tarile înconjuratoare din Scitia, Polonia, Transilvania si chiar din Italia. Piata sa este foarte însemnata si foarte bogata în toate marfurile»„, dezvaluie Apavaloaiei.

Amintiri istorice din subteranele orasului
   
In acest context, numeroasele materii prime, produse finite si alimente de pe piata Iasilor a creat necesitatea depozitarii lor în conditii optime. Acest lucru a condus la realizarea unui intreg lant de constructii subterane care au fost plasate in puncte importante ale asezarii.

Citeste si: EXCLUSIV! Groapa comuna cu sute de morti, descoperita in spatele unui spital din Iasi – GALERIE FOTO, VIDEO

Singura posibilitate de a mentine proaspete alimentele si produsele perisabile era depozitarea lor în locuri racoroase, cu o temperatura constanta. În acest scop, boierii, marile manastiri si negustorii bogati au construit pivnite de piatra, singurele amenajari care faceau posibile mentinerea unor conditii optime pentru depozitarea bucatelor. Din aceasta perspectiva, se poate considera ca pivnitele de piatra sau lemn au fost frigiderele Evului Mediu si Epocii Moderne. Pivnitele, constructiile speciale pentru depozitarea hranei, sunt mentionate deseori în colectia «Documente privitoare la istoria orasului Iasi», editate de profesorul Ioan Caprosu. Existenta lor sporea valoarea caselor si dughenelor. Ele au atras atentia si unor calatori straini! Paul de Alep, a notat, la mijlocul secolului al XVII-lea, ca «în manastiri si în casele celor bogati sunt adâncituri mari, boltite, din piatra, numite în limba lor pivnite… În timpul domniei lui Stefanita Lupu, observatorul turc Evlia Celebi a aratat ca în Iasi sunt 2.060 dughene de piatra si lemn si aproximativ 1.060 de pivnite, deasupra carora se afla câte o crâsma„, mai precizeaza cercetatorul.

Loc de refugiu in timpul invaziilor

Desigur, este foarte posibil ca la o cercetare mai ampla, multe dintre acestea sa comunice intre ele si sa faca parte dintr-un lant secret de tunele. De precizat ca pivnitele apar mentionate în cronicile vremii si cu ocazia unor invazii militare.

Citeste si: Cimitir descoperit in curtea Mitropoliei din Iasi – GALERIE FOTO

De multe ori, soldatii scotoceau pivnitele în cautarea merindelor, vinului si a altor averi ascunse. În acest sens se poate mentiona episodul din timpul domniei lui Ghica-Voda (1658) când «oastea de supt steaguri au umplut târgul, pen pivnite slobode cu vinuri, pen case, pen poduri, morti beti pre ulite, pren toate pivnitele». De multe ori s-a spus ca pivnitele Iasilor erau legate si asigurau o cale de scapare în caz de primejdii. De fapt suntem în fata unei legende frumoase, probabil o creatie culta de la mijlocul veacului al XIX-lea, atunci când curentul romantic înflorea. Nu este niciun document istoric care sa ateste existenta unui sistem subteran de pivnite si canale destinat sa usureze fuga din oras în caz de nevoie. Trebuie mentionat ca regulamentele urbane ale Iasilor, din veacurile XVII-XIX, faceau practic imposibil realizarea unei retele de pivnite. De cele mai multe ori, orasenii aveau voie sa construiasca pivnite doar pe cuprinsul proprietatilor detinute. Era cu desavârsire interzisa saparea unor galerii pe sub drumuri, aductiuni de apa sau canalizari, pentru ca aceste amenajari edilitare sa nu se prabuseasca. Relatarile unor batalii purtate în oras contrazic si ele posibilitatea existentei unor tunele de fuga. În 1672, boierii Hancesti cu toti orheienii s-au rasculat împotriva lui Duca-Voda. În fata rasculatilor, domnitorul a plecat din Curtea Domneasca, prin iazul domnesc si nu printr-un sistem de galerii sau tunele subterane: «Fugit-au toata boierimea care încotro au putut. Iara Duca-Voda au iesit din Curtea Domneasca, cu toata casa lui s-au purces în gios pre iaz. Iara Hâncestii au intrat în curte si prin casali boieresti si negustoresti, pen târgu, strâgându si jacuind». O situatie asemanatoare o întâlnim si în timpul fugii domnului Mihail Racovita (1717) de la Curtea Domneasca la Manastirea Cetatuia, atunci când au navalit, în Iasi, nemtii condusi de capitanul Ferent (Francois Ernaut)„, mai prezinta istoricul..

Citeste si: Mormintele monument din Cimitirul Eternitatea, semnalizate cu placute – FOTO





Adauga un comentariu