Actualitate

EXCLUSIV! Un grup de straini s-a dat in spectacol pe o strada din centrul Iasului. A fost implicat si un important politician – FOTO

Publicat: 24 feb. 2015

@ Ceea ce a putut sa faca un grup de straini, inclusiv noaptea, pe o strada principala din centrul Iasului a provocat reactii surprinzatoare din partea cetatenilor @ Cei care au asistat la scene au ramas profund impresionati de cele vazute @ Intreaga scena a implicat si un politician important al orasului @ Dovezile si marturiile legate de acest eveniment contin date inedite

Cu siguranta, acest moment din trecutul Iasului scoate la iveala noi dovezi fabuloase ce tin de frumusetea culturala si istorica a citadelei supranumite „orasul celor sapte coline„. Ineditul acestei povesti este legat de un moment petrecut in urma cu aproximativ doua secole. Urbe aflata pe drumul mare al comertului cu Polonia, cu Rusia si cu tarile germane era firesc ca între zidurile Iasului sa poposeasca – alaturi de negustori, carausi, emisari de la curtile straine, misionari si multi aventurieri – si trupe care aduceau menajerii, circuri, panorame si spectacole de teatru. La sfârsitul secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea erau tot mai numerosi feciorii de boieri care mergeau sa studieze în Franta, Germania sau Italia. Acolo faceau cunostinta cu teatrul cult, cu mari actori si regizori, cu dramaturgi, cu puneri în scena spectaculoase, cu arta dramatica europeana.

Epopeea primului teatru francez din Tarile Romane

Tocmai in acest context, la Iasi apare si primul teatru francez din Tarile Romane, totul cu sustinerea unor figuri importante din viata politica si culturala locala. „Trebuie aratat ca, tocmai de aici, aceasta moda se extinde si întâiul animator al vietii artistice si culturale din Moldova, Gheorghe Asachi, pune în scena, ajutat de «diletanti» din familiile Ghica si Sturdza, cea dintâi piesa în limba româna, «Mirtil si Hloe», pastorala într-un act prelucrata dupa Gessner si Florian.

Citeste si: EXCLUSIV! Scene socante in cladirea Teatrului National. Actorii au fost la un pas de moarte – GALERIE FOTO

Dupa primul spectacol în limba româna dat de Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor straine (italiene, franceze, rusesti – n.r.) se dadeau în sali ale conacelor boieresti, special amenajate. «Prima dintre acestea a fost cea amenajata în casele, din aceasta zona, ale boierului Lascarachi Agachi, zis Talpan, în 1812 de catre italianul Gaetano Magi», conform lucrarii istoricului N. A. Bogdan intitulata Orasul Iasi, editia a II-a din 1913. Mai departe, in 1832, o trupa franceza de comedii si vodeviluri soseste în Iasi sub conducerea a doi frati, Baptiste si Joseph Fouraux si, negasind salile de teatru cladite de antreprenorul Gaetano Madji (în care jucase o trupa ruseasca), amenajeaza, dupa stilul si tehnica anilor, in casa doctorului Peretz din strada Goliei o sala de teatru intitulata generic «salonul cel mare din Curtea Domneasca» care va activa sub firma Théâtre de varieté”, prezinta muzeograful Anca Maria Buzea. Practic, tocmai pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, inclusiv carturarul Asachi a organizat spectacolul în limba româna intitulat „Serbarea pastorilor moldoveni”, în care „actorii” erau celebrii Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogalniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Varnav si alti fii de boieri.

Primele spectacole ale Nationalului iesean

De asemenea, tot în acest „Théâtre de varietés” s-au dat si primele spectacole ale Teatrului National Iasi, înfiintat abia în 1840, sub conducerea lui Costache Negruzzi, Alecsandri si Kogalniceanu pâna în 22 decembrie 1846, când a fost inaugurata noua sala a Teatrului cel Mare de la Copou, în casa boiereasca a lui Mihail Sturdza, trecuta apoi în proprietatea Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon. „Despre deschiderea Teatrului de Varietati, pregatita pentru mijlocul lunii octombrie 1832 si definitivata în 4 decembrie 1832, gasim în publicatia Albina româneasca, nr. 97 din 1832: «Dorinta nobletii si a publicului cultivat a acestei capitale de a avea un teatru se înfiinteaza. Trupa domnilor Fouraux face aceasta întreprindere, si lucrul urmeaza în casele domniei sale Talpan, încât deschiderea teatrului se va putea face pe la mijlocul lui octombrie. Cu inspectiunea si cu privigherea teatrului s-a însarcinat pe marele postelnic beizade Neculai Sutu, unul dintre boierii cei mai luminati si mai iubitori de arte din Moldova, care urmeaza totodata a cenzura si piesele ce trebuiau a se reprezenta»”, mai dezvaluie Buze.

Citeste si: Momente incredibile petrecute in centrul Iasului! Dezvaluirile sunt tulburatoare – GALERIE FOTO

Tocmai in scopul bunei functionari a acestui nou teatru francez, Nicolae Sutu si fratii Fouraux au întocmit doua regulamente în limba franceza, legalizate – aprobate de catre Consulatul Francez. Astfel, ordinea interna si îndatoririle actorilor erau puse în paginile primei „legi” interne de functionare a unei institutii. „De aici, trupa franceza a încheiat cu guvernul un contract prin care primea privilegiul de a juca singura piese în franceza si o subventie baneasca… ca încurajare. Înainte de a începe marile reprezentatii ale trupei franceze, fratii Fouraux aveau spectacole comune cu trupele coordonate de Marteau si Kobler, mai exact spectacole de pantomima, circ si dans clasic. Sotia lui Baptiste Fouraux era acrobat pe funie executând un numar celebru pe atunci, numit nec-plus-ultra. Totusi, conservator, dar rafinat si dornic de a avea acces la marile puneri în scena franceze, iesenii cereau reprogramarea spectacolelor de balet unde, cum spune T.T. Burada în «Istoria teatrului în Moldova», vol. 1, «era o adevarata navala».

Citeste si: O moarte ingrozitoare a marcat acest loc! Totul este invaluit in mister – GALERIE FOTO

În seara de 4 decembrie 1832 încep reprezentatiile franceze ale trupei Fouraux. Prima piesa a fost vodevilul «Înturnarea lui Grenade în sânul familiei». Tot trupa franceza – angajata de noii directori Nicolae Sutu si Matei Millo – a fost cea care a oferit spectacolul de inaugurare a Teatrului Mare de la Copou, în 22 decembrie 1846, cu piesa Clarisse Harlow”, a conchis muzeograful. Peste toate, de precizat ca autorul Ion Horia Radulescu in lucrarea „Le theatre francais dans le pays roumains (1826 – 1852), aparuta la editura Minard din Paris – Franta in 1965 semnaleaza existenta acestui prim teatru frantuzesc in fosta capitala a Moldovei.





Comentarii
Adauga un comentariu