Actualitate

EXCLUSIV: Unul dintre cei mai mari arheologi si profesori ieseni a murit – UPDATE FOTO

Publicat: 13 apr. 2013

Veste trista si durere in mediul academic iesean. Astfel, unul dintre cei mai mari arheologi si profesori de istorie din Romania secolului XX, Mircea PetrescuDambovita a trecut in nefiinta. Acesta mai avea doi ani si ar fi implinit 100 de ani.

Nascut pe 21 mai 1915, acesta a facut studii liceale la Galati si universitare (facultatile de litere si filosofie si de drept, 1937) la Bucuresti.

In 1947 si-a luat doctoratul in litere si filosofie, specialitatea preistorie. Intre 1937 si 1948 a fost asistent onorific la Catedra de Preistorie si Arheologie a Universitatii Bucuresti si asistent prin concurs, la Muzeul National de Antichitati (1943-1948).

Intre 1949 si 1956 a fost conferentiar, iar intre 1956 si 1983 a fost profesor si decan (1975-1976) la Facultatea de Istorie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, unde a predat cursuri generale de istorie veche a Romaniei si de preistorie precum si unele cursuri speciale.

Este profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universitatii din Iasi. Paralel cu activitatea didactica, a desfasurat si desfasoara o intensa munca stiintifica: cercetator, sef de sector, sef de sectie si director (1967-1981) la Institutul de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol” din Iasi, director al Muzeului de Istorie a Moldovei (1954-1967).

A efectuat numeroase sapaturi arheologice in Muntenia si Moldova, indeosebi cu privire la neo-eneolitic, perioada de tranzitie la epoca bronzului si epoca bronzului, prima si cea de-a doua epoca a fierului, perioada formarii poporului roman si evul mediu. A participat la numeroase recunoasteri arheologice in Moldova, valorificate in amplul volum Asezari din Moldova de la paleolitic pana in secolul XVIII (1970, in colab.), prima publicatie de acest gen in Romania.

Este autorul a numeroase lucrari, studii, articole, comunicari, rapoarte, aparute in tara si strainatate, intre care: Nouvelles donnees concernant le neolithique carpatho-balkanique (1945); Depozitul de Bronz de la Barsana (Maramures) (1949); Date noi asupra mormintelor cu ocru in Moldova (1950); Contributii la sfarsitul epocii bronzului si inceputul epocii fierului in Moldova (1953); Cetatuia de la Stoicani (1953); Cercetari arheologice in Podisul Central Moldovenesc (1955); Contribution au probleme de la fin de l’age du fer en Moldavie (1955); Les principaux resultats des foilles de Trusesti (Moldavie septentrionale) (1957); Fibulele de tip „Passementarie” de pe teritoriul R.P.R. (1960); Populatii si culturi in spatiul carpato-dunarean in prima jumatate a mileniului I i.e.n. (1960); Date noi cu privire la descoperirile de obiecte de bronz de pe teritoriul Moldovei de la sfarsitul epocii bronzului si inceputul Hallstattului (1964); Cucuteni (1966); Considerations sur le probleme des periodes de la culture materielle en Moldavie du VI au X siecles (1967); Unele probleme privitoare la legaturile culturii Cucuteni cu culturile neolitice din sud-estul Europei (1969); Depot de l’age du bronze tardif (1970); Elemente cu carcter iliric in mediul tracic din estul Romaniei (1972-1973); Depozitele de bronzuri din Romania (1977); Die Sicheln in Rumanien mit Corpous der Jung-und Spatbronzezeitlichen Horte Rumaniens (1978); Premisele civilizatiei geto-dacice (1980); La metalurgie du bronze chez les Thraces de l’espace carpato-danubien (1980); Sisteme de fortificatii medievale timpurii la est de Carpati. Asezarea de la Fundu Hertii, Botosani (1987); Metalurgia bronzului (1995); Der Arm-und Beinscmuck in Rumanien (1998); Trusesti. Monografie arheologica (1999, in colab.), Nekropole der Noua-Kultur auf der „Tuguieta” bei Trusesti. Kreis Botosani, Nordmoldau, Rumanien (2001); Cercetari arheologice si istorice din zona lacului de acumulare Bicaz (2003, in colab); s.a.

Acestora li se adauga manualul de Istoria Romaniei.De la inceputuri pana in secolul XVIII (1995, in colab.), precum si colaborarea la Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei (1994, 1997).

Este coordonator si autor la volumul I din tratatul Istoria Romanilor (2001). Intre 1960 si 1990 a fost redactor responsabil al „Arheologiei Moldovei”, publicatie pe care a initiat-o, iar intre 1968 si 1982 redactor responsabil al „Anuarului Institutului de Istorie si Arheologie „A.D. Xenopol”” din Iasi.

Membru, din partea Romaniei, in Consiluil permanent al Uniunii Internationale de Stiinte Pre- si Protoistorie din cadrul Consiliului International de Filozofie si Stiinte Umane de pe langa UNESCO (1964-1991) si apoi dupa 1991, membru de onoare al Comitetului permanent al acestei Uniuni, membru titular al Institutului de Preistorie si Protoistorie din Florenta (1964), membru corespondent al Institutului Arheologic German (1978), membru in Consiliul International de Studii Indo-Europene si Tracice (1990), membru de onoare al Institutului de Tracologie din Sofia din cadrul Academiei Bulgare de Stiinte (1997), presedinte al Comisiei mixte romano-ucrainene de istorie, arheologie, etnologie si folclor a Academiei Romane (1994) etc. Doctor honoris causa al Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati (1999).





Comentarii
  • Requiescat in pace, sa fie primit in lumina
    Domnului!
    Ce trist este faptul ca in scolile noastre din toata tara, raman necunoscute numele personalitatilor noastre marcante, creatoare de adanca cultura pre pamantul romanilor, prin cercetarile si descoperirile lor salvatoare pentru neam!
    In cercetarile asupra civilizaţiiei tracilor din epoca bronzului în sudvestul
    Transilvaniei se vorbeste, de exemplu, despre „un celt de bronz din Transilvania”.
    Cine stie dintre noi, neprofesionistii,
    ce-i acela , si ce importanta are el pentru stabilirea filoanelor culturii noastre care ne definesc drept cei mai indreptatiti europeni la acest pamant?
    Propun sa-l chestionati pe Academicianul
    Mircea Petrescu-Dâmboviţa, acum , fie si post-mortem, daca n-am facut-o inca, acum ca s-a dus dintre noi luminand, in cadrul bataliei ce o dam cu dusmanii acestui pamant, neincetat!

Adauga un comentariu