Terapii alternative

Faceti cunostinta cu medicii din paduri. 10 arbori care au calitati vindecatoare

Publicat: 15 mart. 2012
7

Silvoterapia este o metoda de prevenire si vindecare a bolilor prin arbori. Inca din vechime se stie ca arborii poseda calitati terapeutice care se datoreaza:
– energiei pe care o emit;
– principiilor volatile degajate in aer;
– efectului psihologic conferit. 

Silvoterapia cunoaste particularitati legate atat de specia lemnoasa, cat si de mediul ambiant, astfel incat, in etaje de vegetatie diferite si efectele curative se vor deosebi. Aceste particularitat se suprapun intotdeauna peste efectele generale date de plimbarea prin paduri – de orice fel ar fi acestea, actiune care reprezinta esenta practicii silvoterapiei. Iata care sunt medicii din paduri:

1. Pinul 
Datorita uleiurilor esentiale, taninului si vitaminei C, pe care le contin, mugurii de pin sunt utilizati in tratamentele pentru caile respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. Extractele din rasini sunt de altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele.

Uleiul esential de pin este antiinflamator, expectorant, antiseptic, fluidifiant al secretiilor bronsice, sedativ al tusei, dezinfectant al cailor respiratorii si diuretic. A dat rezultate bune in vindecarea afectiunilor laringelui, traheei si a bronhiilor. Mai este indicat si  in tratamentul pleuritelor si pneumoniilor. Pentru afectiunile laringelui si traheei se foloseste sub forma de inhalatii. El se mai foloseste in cistite cataracte, uretrite, pielite. 

Se mai prescrie in reumatism cronic degenerativ, artroze generalizate, spondiloze, osteoporoza senila, intarzierea consolidarii locurilor fracturate. Da rezultate si daca este utilizat impreuna cu alte plante. De exemplu, cu coacaz negru, vita-de-vie, mur in reumatism cronic degenerativ, artroze generalizate; cu iedera in spondiloze, artroze vertebrale; cu mur in gonartoze; cu mur, merisor, sequoia in osteoporoza senila; cu brad alb in fracturi patologice si intarzierea 
consolidarii fracturilor. 

Tinctura de pin
Peste 20 gr. ace de pin proaspete tocate marunt puneti 200 ml alcool alb de 70 grade si lasati la macerat 2 saptamani. Strecurati maceratul presand materia vegetala, filtrati-l si turnati-l in sticlute inchise la culoare. Luati cate 5-10 picaturi pe zi, intr-un pahar cu apa in tratamentul tusei, cistitei, uretritei. 

Infuzie din muguri de pin 
Tot din muguri se poate prepara o infuzie calmanta in caz de bronsita si litiaza urinara. Turnati 250 ml apa clocotita peste o lingura de muguri sfaramati bine. Lasati sa se infuzeze 15 minute si strecurati. Beti 2-3 ceaiuri.

2. Ulmul 
Dioscoride si Pliniu ii recomandau in vederea folosirii contra afectiunilor pielii. Frunzele sale au ca efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare. A doua scoarta recoltata primavara de pe ramurile tinere are calitati astringente si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. Este recomandata de asemenea pentru tratarea dermatozelor si a reumatismului.

3. Mesteacanul 
Seva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In Suedia se produce din aceasta zahar si vin. In Rusia se prepara bere si un fel de pasta pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii franceze se prepara vin spumos asemanator cu sampania. Scoarta sa este febrifuga, diuretica si stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei, reumatismului si calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.

Mesteacanul este perfect pentru reglarea sistemului nervos si tratarea bolilor de rinichi. De asemenea, curata organismul de toxine. In gemoterapie se folosesc muguri, seminte si seva de mesteacan, puse la macerat.

Mugurii de mesteacan se folosesc la rinite, rinofaringite, sindroame nefritice, reumatism, rahitism, carente minerale, boala Scheuermann. Semintele sunt tonice ale sistemului nervos, fiind indicate in neurastenie, dificultati de concentrare, pierderi de memorie, astenia mentala a varstnicilor, sindrom depresiv. Seva este indicata in litiaza renala, cistite cronice si recidivante, albuminurie, sindrom cardiorenal, boala artrozica, guta, hipercolesterolemie, stomatite, gastrite, calvitie precoce, celulita, piele cu elasticitate pierduta, dermatoze. 

Produsele pe baza de mesteacan se administreaza diferit. Gemoderivatul din muguri de mesteacan 30-50 picaturi, de 2-3 ori pe zi, in tulburari de crestere; 50-70 picaturi, de 1-2 ori pe zi, in caz de afectiuni reumatismale si renale. Gemoderivatul din seminte de mesteacan: 50 picaturi, de 2 ori pe zi, in caz  de surmenaj, pierderi de memorie. Se indica in special pentru tinerii care au de sustinut examene dificile. Gemoderivatul din seva de mesteacan: 50 picaturi, de 2 ori pe zi, ca diuretic, in hiperuricemie, hipercolesterolemie, inflamatii articulare, renale si conjunctivale. 

Infuzie din frunze de mesteacan 
Mesteacanul se poate asocia cu brad, maces si coacaz negru in rinite, rinofaringite; doar cu brad, in tulburari de crestere; cu fag in tulburari de metabolism. Infuziile din frunze de mesteacan sunt bune contra gutei, reumatismului si calculilor renali. 

4. Frasinul
Foarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci proprietatile sale terapeutice sint numeroase. O infuzie de frasin administata persoanelor care sufera de reumatism articular devine un adevarat elixir pentru o viata mai lunga. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale. Semintele sunt renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.

5. Castanul
De-a lungul secolelor, taranii au utilizat faina de castan pentru a-si face paine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul. Infuzia din scoarta de castan are proprietatea de a scadea temperatura. Castanul prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.

6. Stejarul
Frunzele, ghindele, scorta sunt foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice. Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta de stejar opreste hemoragiile nazale. Stejarul poate fi utilizat pentru astenie, disfunctii sexuale si dezechilibre cauzate de menopauza si andropauza. 

De la stejar se folosesc mugurii proaspeti, radacinile tinere, scoarta interna a radacinilor, ghindele si inflorescentele, fiecare puse la macerat.

In principal, stejarul are efecte terapeutice asupra aparatului genito-urinar, a sistemului circulator si a intestinelor. Are proprietati revitalizante asupra persoanelor cu debilitate sau de 
varste inaintate. Mai este indicat in astenii si diverse tipuri de alergii. Mugurii de stejar regleaza functia intestinala si cresc tensiunea arteriala la hipotensivi. 

Radacinile tinere si scoarta lor interna sunt cicatrizante si se utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice. Ghindele sunt utile in problemele sexuale, in frigiditatea tinerelor femei, dar si in stari depresive. Inflorescentele, prin continutul crescut de hormoni sexuali, sunt indicate in tulburari aparute la pubertate sau la varste avansate, adica menopauza si andropauza. 

Se foloseste cu mesteacan pufos si merisor in constipatie; cu porumbar si mesteacan pufos in astenie, surmenaj fizic si intelectual; cu salcie alba in tulburari menstruale; cu coacaz negru in alergii. 

7. Malinul
Originar din Orientul Mijlociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale rosiatice. Dar nici fructele sale nu sunt lipsite de calitati. Sunt diuretice, iar infuzia din fructe de malin este recomandata contra inflamatiilor cailor urinare, gutei si artritei. Cu un gust delicios, fructele de malin, asemanatoare cireselor, dar mai micute, au avantajul de a fi foarte bogate in vitamina A. Pulpa lor se poate aplica pe fata pentru a regenera pielea obosita.

8. Teiul
Nu exista, in zilele noastre un mai bun depurativ. Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive si antispasmatice realizeaza un excelent remediu contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar bai cu tei datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sunt utile in cazul gripelor durerilor sciatice.

9. Salcia
Nu a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi proprietatile salciei. Salicina continuta de frunzele si scorta sa este precursorul aspirinei de astazi. Inca din Antichitate se cunosteau calitatile sale de a reduce febra si durerea. Taranii faceau ceai contra migrenei folosit si ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii de salcie au efect sedativ si reduc excitatia genitala in caz de insomnie.

10. Fagul
Scorta de fag are proprietati astringente si antiseptice. Foarte eficace pentru dezinfectarea plamanilor, ea se foloseste in diferite siropuri. 





Adauga un comentariu