News Flash:

FAMIGLIA GHEORGHITA

7 Octombrie 2005
4896 Vizualizari | 0 Comentarii
•Numele fiului procurorului anticoruptie Corneliu Marian Gheorghita este legat de o afacere in care au disparut pur si simplu de la rezerva de stat 650 tone de grau •Calin Mihoci, unul din personajele lumii interlope din Vaslui, implicat intr-un dosar de triplu asasinat care a avut loc la Moara Grecilor, i-a vandut fiului procurorului, Bogdan Tudor Gheorghita, o moara de grau cu 4,5 miliarde lei vechi, in timp ce era urmarit general deoarece se sustragea de la executarea pedepsei primite in dosarul triplului asasinat •Mihoci a distribuit pe piata ieseana, cu ajutorul lui Bogdan Gheorghita, circa 200 tone de faina obtinuta din prelucrarea unei cantitati de grau imprumutate de la rezerva de stat •"Procurorul Gheorghita m-a ajutat in anul 1996, intr-un dosar de trafic de tigari, in care a dat neinceperea urmaririi penale", a spus Calin Mihoci, care in prezent se afla incarcerat in Penitenciarul Vaslui •ZIUA de Iasi a aratat recent ca cele mai dubioase afaceri ale lui Bogdan Gheorghita sunt in domeniul panificatiei Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie - PNA, Daniel Morar are obligatia sa intervina pentru clarificarea scandalurilor in care a fost implicat procurorul Corneliu Marian Gheorghita, de la Serviciul PNA Iasi. rezultatele unei anchete jurnalistice a reporterilor ZIUA de Iasi au scos la suprafata aspecte incredibile ale afacerilor in care este implicat fiul acestui procuror iesean. Poate ca este vorba despre cel mai mare caz de coruptie, in care persoanele implicate provin din randurile lumii de afaceri, ale lumii politice si, de ce nu, chiar dintre magistrati si politisti. Legile tarii, alaturi de deontologia profesionala, obliga magistratii sa nu aiba nici un fel de legaturi cu infractorii, nici macar sa accepte ca acestia sa faca parte din anturajul magistratilor. Mai mult decat atat, este inadmisibil ca un urmarit general sa faca afaceri, in libertate, chiar cu fiul unui procuror PNA. Oare nu asta este Marea Coruptie? Din aceste cauze, Daniel Morar nu va putea trece cu vederea un asemenea caz, masurile care se impun fiind deosebit de grave. Dupa ce ZIUA de Iasi a aratat recent ca fiul procurorului anticoruptie Corneliu Marian Gheorghita, respectiv Bogdan Tudor Gheorghita, s-a folosit de pozitia tatalui sau pentru a-si rezolva o serie de afaceri din domeniul panificatiei, ancheta de presa prezentata mai jos va demonstra ca odrasla magistratului este implicata intr-o retea regionala, cu oameni influenti si extrem de bogati care pot exercita controlul asupra distribuirii produselor de panificatie in toata Moldova. Din aceasta retea nu lipsesc personaje celebre din lumea interlopa, ale caror nume au fost rostite in dosare care privesc crime atroce, si nici politicieni din partidele aflate la putere. Ceea ce este mai grav se refera la faptul ca aceasta retea si-a permis sa traga o teapa de 650 tone de grau rezervelor de stat. Unul dintre personajele retelei, Calin Mihoci, implicat intr-un dosar de triplu asasinat care a avut loc la Moara Grecilor, in anul 1998, a facut afaceri cu Bogdan Tudor Gheorghita inca din anul 1999. Faina rezultata din graul imprumutat de la Administratia Nationala a Rezervelor Statului a fost introdusa pe piata ieseana de Calin Mihoci si actualul presedinte al Casei de Asigurari de Sanatate Vaslui, Constantin Stefanescu, membru PD, cu ajutorul firmei lui Bogdan Gheorghita. Lucrurile sunt insa si mai grave, deoarece fiul magistratului a cumparat o moara cu 4,5 miliarde lei de la Mihoci in timp ce acesta era dat in urmarire generala, pentru ca se sustragea de la executarea unei pedepse de cinci ani in dosarul triplului asasinat. Numele procurorului Corneliu Marian Gheorghita este legat de dosarele penale in care sunt implicati membrii retelei. Doua afaceri in care este implicat fiul procurorului Corneliu Marian Gheorghita, respectiv Bogdan Tudor Gheorghita, scot la iveala relatiile pe care acesta le are cu lumea interlopa din Vaslui si cu baronii cerealelor din Moldova, oameni care au puterea sa controleze pana si pretul painii consumate de oamenii simpli. Pornind de la cele doua afaceri in care este vorba de disparitia a 650 tone de grau din rezervele statului si vanzarea ilegala a unei mori de grau (in valoare de 4,5 miliarde lei), reporterii ZIUA de Iasi au descoperit lucruri de-a dreptul terifiante, asasinate, evaziune fiscala, transferuri de bani prin retele de firme de tip suveica etc. Seria afacerilor cu grau imprumutat de la Rezerva de stat a demarat in Moldova, la 1 decembrie 2003, cand Guvernul a decis sa reinnoiasca o parte dintre cantitatile de cereale pe care le avea in depozite la pastrare pentru situatii de razboi sau de calamitate. In aceasta perioada unul dintre cei mai influenti oameni din Vaslui, Constantin Stefanescu, vicepresedinte al filialei PD din judet, in prezent presedinte al Casei Judetene a Asigurarilor de Sanatate, impreuna cu Calin Mihoci, un celebru personaj al lumii interlope vasluiene, condamnat penal in mai multe randuri, a pus bazele unei afaceri de zeci miliarde lei cu produse de morarit. In aceasta perioada firma lui Mihoci, Vasluianca SRL, si societatea comerciala a lui Stefanescu, SC Moldova SA din Vaslui, au incheiat un contract de parteneriat. In cadrul acestei afaceri, Moldova SA avea misiunea de a atrage graul de pe piata nationala iar SC Vasluianca SRL, care detinea o moara, avea misiunea de a-l procesa si de a distribui faina rezultata. In final, cei doi au ajuns sa se certe iar rezultatul a fost o paguba de 650 tone grau in depozitele Administratiei Rezervelor Statului de la Bacau. In prezent, Mihoci si Stefanescu sustin propria varianta cu privire la cele intamplate si nici unul dintre acestia nu-si asuma raspunderea sa returneze cantitatea de cereale. Afacerile cu Bogdan Gheorghita Societatile comerciale Moldova SA si Vasluianca SRL au procesat impreuna mii de tone de grau. In luna mai a anului 2004, SC Moldova SA a imprumutat de la Administratia Rezervelor Statului Bacau cantitatea de 800 de tone de grau, in valoare de 11 miliarde lei. Practic, in derularea acestei afaceri, Constantin Stefanescu nu a semnat nici un document, deoarece cu scrisoarea de garantie bancara emisa de filiala ieseana a Romexterra Bank s-a prezentat la depozit pentru ridicarea graului numai Calin Mihoci. Negocierea pretului cu Administratia Rezervelor Statului (ARS) a fost facuta prin intermediul ROMPAN (Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase). La negocieri, pe langa reprezentantii ROMPAN si cei ai ARS, au participat atat Constantin Stefanescu, cat si Calin Mihoci. Aceasta afacere nu a pus nici un fel de probleme pentru ca, la scurt timp, dupa cum prevede legea, SC Moldova SA a inlocuit cantitatea de grau imprumutata de la stat. Graul imprumutat a fost procesat iar cea mai mare parte a fainii a fost distribuita pe piata judetului Iasi. Calin Mihoci a declarat ca aceasta faina nu s-a vandut tocmai cu acte in regula. Una dintre firmele iesene, care a beneficiat de distribuirea unei cantitati de circa 200 tone de faina, a fost Leo Company SRL, al carei patron este Bogdan Tudor Gheorghita. Unul dintre soferii care au transportat faina spre Iasi este Constantin Tudose, care detine un camion avand o capacitate de transport de minim 10 tone. Acesta a facut 30 de drumuri transportand faina de la Moara de la Rosiesti Vaslui (utilajul apartinea firmei lui Mihoci) pana la Iasi. "Cele mai multe drumuri le-am facut spre Iasi la vechiul abator, unde firma Leo Company SRL are un depozit. Bogdan Gheorghita m-a asteptat cu masina la intrarea in Iasi si ma conducea spre depozit", a declarat Constantin Tudose. Frauda? Desi se afla in spatele gratiilor si nu s-au finalizat cercetarile in "dosarul graului", dupa cum s-a mai precizat, Calin Mihoci recunoaste ca afacerile dintre SC Vasluianca SRL si SC Moldova SA nu erau tocmai in regula. Graul achizitionat de pe piata sau de la Rezerva de stat era macinat la moara din Rosiesti, dupa care faina era cumparata de SC Vasluianca SRL de la SC Moldova SA si vanduta pe piata judetului Iasi unor firme printre care si cea a lui Bogdan Tudor Gheorghita. "De ce nu spune Stefanescu ca SC Vasluianca SRL vindea un kilogram de faina cu 1.500 lei, mai ieftin decat pretul cu care il achizitiona de la Moldova SA? Adica, vindeam graul in pierdere, iar Stefanescu a fost de acord. Faceam acest lucru pentru ca SC Moldova SA sa raporteze la banci ca a vandut cantitati foarte mari de faina, ca societatea merge foarte bine si astfel sa mai obtina credite", a declarat Mihoci. Acesta a mai precizat ca "reteaua" avea stabilit "cartierul general" la SC Moldova SA. Adica, toate documentele, toate tranzactiile erau manipulate si completate de angajatii si conducerea Moldova SA, deoarece SC Vasluianca SRL avea toate conturile blocate pentru ca datora unei firme din Bacau, in urma unei sentinte civile, circa 700 milioane lei. "Toate platile, facturile pentru utilitati si alti furnizori erau efectuate prin conturile SC Moldova SA si in numele Vasluianca SRL", a mai adaugat Calin Mihoci. La randul sau, Constantin Stefanescu a tinut sa sublinieze ca in aceasta afacere SC Leo Company SRL a intrat prin intermediul lui Calin Mihoci si nu a avut nici un amestec. "Firma lui Mihoci, Vasluianca, ducea graul catre firma lui Bogdan Gheorghita. Eu nu aveam de unde sa-l cunosc. Mihoci a stabilit legaturile. Dupa aceea am aflat ca am facut afaceri si cu fiul procurorului Gheorghita", a spus Constantin Stefanescu. Bogdan Tudor Gheorghita nu a acceptat o discutie cu reporterii ZIUA de Iasi pe marginea afacerilor facute cu Calin Mihoci. "Nu este treaba voastra cu cine, cand si cum fac eu afaceri", a declarat telefonic Bogdan Tudor Gheorghita. Paguba statului Problemele au inceput sa apara in luna iunie a anului 2004, cand cele doua societati comerciale au vrut sa imprumute de la rezervele statului inca 650 tone grau. "Mihoci a facut o delegatie falsa, in numele SC Moldova SA, in care scria ca il imputernicesc sa ridice graul de la rezerva de stat. A ridicat graul pe 15 iunie, dar nu a mai ajuns in depozitele firmei pe care o detin pentru ca a fost vandut direct catre firma Terra SA din Bucuresti. De aceea eu am facut plangere penala impotriva lui Mihoci", a mai spus Constantin Stefanescu. Ciudat este ca Stefanescu sustine, in ciuda declaratiilor date de celelalte persoane implicate in afacere, ca nu a avut nici o clipa intentia sa duca la capat tranzactia, pentru ca nu avea garantii bancare in valoare de 8,5 miliarde lei. "Noi vorbisem ca acest imprumut sa fie garantat cu ferma de la Rosiesti, unde era amplasata moara, insa proprietarul fermei, Liviu Radescu, nu a mai intrat in afacere", a precizat Stefanescu. Totusi, filiala ieseana a Romexterra Bank a emis scrisoare de garantie bancara, fapt sustinut si de Mihoci, iar documentul a fost folosit la ridicarea graului. In momentul in care a fost reclamata disparitia graului de catre Stefanescu, Romexterra Bank a refuzat sa puna in aplicare scrisoarea de garantie si de aceea statul a ramas pagubit pana astazi. Contactat de reporterii ZIUA de Iasi, Adrian Leonard Tudose, directorul sucursalei iesene a Romexterra Bank, a refuzat sa faca vreun comentariu. Acesta a precizat totusi ca are cunostinta de acest caz, insa a adaugat ca nu poate face comentarii, deoarece la vremea cand s-a derulat afacerea nu conducea sucursala. 16 iunie fatal Ciudat, Stefanescu a reclamat disparitia graului pe 16 iunie 2004, la o zi dupa ce autoritatile au emis mandat de incarcerare pe numele lui Calin Mihoci, care primise o condamnare definitiva de cinci ani in dosarul triplului asasinat de la Moara Grecilor. Reporterii ZIUA de Iasi au putut discuta cu Calin Mihoci in Penitenciarul Vaslui, unde-si ispaseste pedeapsa in dosarul triplului asasinat. In esenta, punctul sau de vedere ar fi destul de clar. Adica, Mihoci sustine ca Stefanescu a profitat de faptul ca trebuia sa intre la inchisoare si a prezentat opiniei publice un fals caz de inselaciune, pentru a da un tun de 8,5 miliarde lei rezervelor statului. "Are tupeul sa sustina ca nu stia de tranzactie. In dimineata zilei de 15 iunie 2004, cand am plecat sa ridic graul, m-am intalnit in parcarea unei benzinarii din Vaslui cu Stefanescu. La discutie a participat si avocatul sau, care a auzit faptul ca Stefanescu insista sa ma duc sa ridic graul. Pana in momentul in care am ridicat graul am avut tot timpul contact telefonic cu Stefanescu. Ne sfatuiam tot timpul cum trebuie sa facem ca lucrurile sa iasa bine", a spus Mihoci. Varianta lui Calin Mihoci este confirmata si de Francisc Vaculik, fostul director al ARS Bacau. "Stefanescu s-a interesat tot timpul de aceasta afacere. Ma suna si-mi spunea: 'Domnule, am obtinut nota de negociere de la Bucuresti, cand imi dai graul?'. Daca cineva vrea sa faca lumina in acest caz, poate sa ia desfasuratorul convorbirilor telefonice dintre Stefanescu si angajatii ARS Bacau, din care reiese ca acesta a stiut tot timpul ca graul avea sa fie ridicat. Am auzit ca intre Stefanescu si Mihoci a fost o intelegere, pentru ca din vanzarea graului sumele de bani obtinute au fost folosite pentru plata unor datorii ale SC Moldova SA catre SC Vasluianca SRL", a spus Francisc Vaculik. In urma cu doua luni, Francisc Vaculik a fost demis din functia de director al ARS Bacau, tocmai din cauza scandalului legat de cele 650 tone grau. In prezent, statul, prin ARS Bacau, se lupta prin procese civile sa recupereze de la SC Moldova SA, si nu de la Vasluianca SRL, cele 650 tone grau. In prezent, aceste afaceri fac obiectul unui dosar penal instrumentat de Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism Iasi (DIICOT). Gheorghita in afaceri cu un urmarit general Un fapt care demonstreaza ca Bogdan Gheorghita este puternic legat de acest caz este achizitia unei mori de grau a carei valoare de inventar este de 160 mii Euro. Este vorba chiar de moara de la Rosiesti, care a procesat miile de tone de grau achizitionate de pe piata sau imprumutate de la Rezerva statului de cuplul Stefanescu - Mihoci. Bogdan Gheorghita a achizitionat aceasta moara de la Calin Mihoci, desi acesta nu putea demonstra ca este pe deplin proprietar. Mai mult, Mihoci a vandut moara catre Gheorghita in luna august a anului 2004, perioada in care pe numele vanzatorului a fost emis un mandat de urmarire generala, pentru ca se sustragea de la executarea pedepsei primita in dosarul triplului asasinat. "I-am vandut moara lui Bogdan Gheorghita cu 4,5 miliarde lei pentru ca urma sa intru la inchisoare si aveam nevoie de bani", a spus Mihoci. Problema este ca la inceputul anului 2004 moara a fost vanduta de firma lui Mihoci, SC Vasluianca SRL, firmei lui Stefanescu, respectiv Moldova SA, pentru ca aceasta din urma sa o gajeze pentru un credit pe care l-a contractat de la banca Reiffeisen, in valoare de 5 miliarde lei. De fapt, cu acordul ambelor parti, Stefanescu i-a dat lui Mihoci, in schimbul morii, un autoturism Volkswagen in stare foarte buna de functionare. "Am fost de acord cu aceasta afacere pentru ca era nevoie de bani ca sa mai achizitionam grau de pe piata. Se poate spune ca a fost o vanzare fictiva, deoarece masina a ramas in curtea lui Stefanescu. Eu nu am folosit-o niciodata. Oricum, Moldova SA a obtinut creditul iar banii i-a platit in contul unor firme pentru a mai cumpara niste grau", a spus Mihoci. Tranzactia s-a facut fara un contract, ci numai cu ajutorul unor facturi. SC Vasluianca SRL a facturat vanzarea morii, iar SC Moldova SA a facturat vanzarea autoturismului. Ulterior, nu s-au mai incheiat alte documente pentru perfectarea acestei tranzactii. Facem precizarea ca Moldova SA era nevoita sa achizitioneze moara si pentru a obtine licenta de morarit, document necesar pentru a imprumuta cereale de la ARS. In luna mai a aceluiasi an, Sinica Mihoci, sotia lui Calin (administratorul SC Vasluianca SRL), si Constantin Stefanescu au decis sa anuleze cele doua facturi. In schimb, intre Vasluianca SRL si Moldova SA s-a semnat un contract de vanzare a morii. Moldova SA se obliga sa achite doua miliarde lei in schimbul morii, in rate pana la 31 decembrie 2004. Din partea Vasluianca SRL, contractul a fost semnat de Sinica Mihoci. Sotul acesteia sustine ca afacerea s-a incheiat fara ca el sa fie anuntat si ca i-a transmis, ulterior, lui Stefanescu ca nu este de acord cu pretul de vanzare si, mai mult, din punctul sau de vedere, contractul este nul. Prin urmare, Mihoci a ignorat contractul, iar pe 28 iulie a demontat moara din ferma de la Rosiesti, a depozitat-o temporar la un prieten din Constanta, pentru ca o luna mai tarziu sa o vanda lui Bogdan Tudor Gheorghita. La randul sau, acesta a vandut moara unui afacerist iesean. Faptul ca Mihoci i-a vandut moara lui Bogdan Gheorghita in timp ce era urmarit general ridica mai multe semne de intrebare. Stia Bogdan Gheorghita ca discuta cu un urmarit general? Si daca stia, de ce nu a informat autoritatile? Ancheta bizara in cazul triplului asasinat In noaptea de 28 spre 29 mai a anului 1998, in judetul Vaslui a avut loc unul dintre cele mai cumplite asasinate. Trei basarabeni, respectiv Ion Baranciuc, Ion Bucatari si Serghei Sibov, au fost ucisi in timp ce se aflau la Vaslui pentru a negocia cu Calin Mihoci o serie de afaceri cu cereale. Dupa ce au negociat cu vasluianul livrarea a trei transporturi de porumb din Republica Moldova, basarabenii au primit din partea lui Mihoci 12 mii de dolari si s-au deplasat la motelul Moara Grecilor, de la marginea municipiului Vaslui, pentru a sarbatori. In timpul discutiilor, intre Ion Bucatari si Stefan Turlea, muncitor la firma lui Mihoci, a izbucnit un conflict, vasluianul reprosandu-i moldoveanului ca a violat o dansatoare. Ulterior, basarabenii si oamenii lui Mihoci, respectiv Turlea si Perju, s-au luat la bataie. O parte dintre martori au declarat ca basarabenii au fost batuti atat de crunt, incat pe pereti si pe podele erau pete mari de sange. Mai mult, cativa martori spun ca basarabenii au murit chiar in motel. Alti martori spun ca, desi au fost batuti crunt, cei trei basarabeni au fost urcati, aflandu-se inca in viata, intr-un jeep de catre Mihoci, Perju si Turlea si transportati spre padurea Miclesti. Cercetarile in acest dosar au durat ani de zile. O buna perioada de timp anchetatorii au acceptat varianta potrivit careia victimele au fost transportate in viata cu autoturismul in padurea Miclesti, din apropierea municipiului Vaslui, la intrarea dinspre Iasi. Potrivit acestei piste urmarite de anchetatori, in padurea de la Miclesti, basarabenii ar fi fost amenintati cu un pistol si legati cu mainile la spate, cu un cablu. Cei trei basarabeni ar fi fost loviti in cap cu securea, apoi ingropati in mijlocul padurii. Ulterior, cadavrele ar fi fost dezgropate si transportate cu jeepul la domiciliul lui Turlea, unde au fost ingropate intr-un beci mai vechi. Trupurile au fost descoperite de anchetatori dupa 4 ani, in luna august 2002. Stefan Turlea si Dan Perju, doi dintre protagonistii masacrului, au primit 27 de ani, respectiv 26 ani de inchisoare pentru cele trei crime savarsite cu cruzime. Complicele lor, Eugen Mihoci, patronul motelului Moara Grecilor, a fost condamnat la 5 ani de detentie, pentru tainuire. Barbatii au fost obligati sa plateasca familiilor victimelor peste 3 miliarde lei drept despagubiri materiale si morale. Dosarul preluat de procurorii bucuresteni Dupa cum am mai fost mentionat, asasinatul a avut loc in anul 1998 iar cadavrele au fost descoperite dupa trei ani. Primele cercetari in acest caz au fost demarate in anul 1998, cand sotiile victimelor au sesizat autoritatile romane si pe cele din Republica Moldova despre disparitia celor trei. Vreme de aproape patru ani, procurorii si Politia nu au inregistrat nici un succes in aceasta ancheta pentru ca nu au fost gasite trupurile celor trei basarabeni. Trebuie precizat ca, pana la mijlocul anului 1999, functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui era ocupata de Corneliu Marian Gheorghita si, prin urmare, cazul era sub coordonarea sa. Ulterior, Gheorghita a fost inlocuit de procurorul Elena Silvia Bejinariu. "Eu am venit in 1999 la conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui si pana atunci cred ca procurorul Gheorghita s-a ocupat de acest dosar. Nu stiu ce a facut Gheorghita, dar, imediat dupa ce am venit eu, acest dosar a fost luat de Parchetul General", a declarat procurorul Bejinariu. Dupa plecarea lui Gheorghita de la Vaslui la Iasi, pe functia de prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatorie, ancheta a inceput sa dea rezultate. "Cadavrele au fost descoperite dupa o munca informativa. In anul 2002, am emis primul mandat de arestare pe numele lui Mihoci", a declarat procurorul vasluian Vasile Selaru, care a lucrat in acest dosar impreuna cu colegii de la Bucuresti. Acesta nu si-a putut explica de ce dosarul a fost preluat de Parchetul General. Todica Cernat, in prezent director al Penitenciarului cu Regim Inchis Vaslui, unde sunt incarcerati Calin Mihoci si Dan Perju, era procuror criminalist la Vaslui atunci cand au demarat primele cercetari in dosar. "Ne-am dat seama ca lucrurile nu sunt in regula in momentul in care, prin anul 1999, am citit un document redactat de Calin Mihoci si in care vorbea despre cei trei basarabeni ca fiind defuncti. Atunci, noi ne-am pus intrebarea 'De unde stia Mihoci ca sunt morti, daca nimeni nu mai auzise de ei?'", a spus Todica Cernat. Se poate spune ca Mihoci a scapat ieftin, avand in vedere ca a primit o pedeapsa de numai cinci ani, iar ceilalti doi complici, respectiv Perju si Turlea, au primit fiecare peste 25 ani de inchisoare. Dan Perju a acceptat o discutie cu reporterii ZIUA de Iasi, dar nu a vrut sa spuna prea multe. "Eu am trimis o scrisoare la Ministerul Justitiei legata de pedeapsa pe care am primit-o si nu vreau sa va spun mai multe pana primesc raspunsul. Atat vreau sa declar deocamdata: Am gresit ca m-am bagat in afacerile altora", a spus Dan Perju. Desi a acceptat o discutie de cateva ore cu reporterii ZIUA de Iasi, Calin Mihoci a ocolit subiectul legat de triplul asasinat. "E treaba lui Perju si a lui Turlea. Sunt afacerile lor", a spus scurt Mihoci. "Procurorul Gheorghita m-a ajutat in anul 1996" Calin Mihoci a spus reporterilor ZIUA de Iasi ca procurorul Corneliu Marian Gheorghita nu l-a ajutat in timpul cercetarilor din dosarul triplului asasinat, dar a recunoscut ca a luat contact cu acest magistrat in timp ce ancheta un alt dosar, care avea ca obiect contrabanda cu tigari in anul 1996. Calin Mihoci s-a declarat extrem de satisfacut de solutia data de procurorul Corneliu Marian Gheorghita, desi initial i-au fost aduse acuzatii de evaziune fiscala si contrabanda. "Procurorul Gheorghita m-a ajutat in anul 1996, intr-un dosar de trafic de tigari in care a dat neinceperea urmaririi penale. In dosarul asasinatului nu s-a bagat", a spus Calin Mihoci. Oricum, cazierul judiciar al lui Mihoci, partenerul de afaceri al fiului procurorului Corneliu Marian Gheorghita, contine mai multe condamnari pentru savarsirea unor infractiuni, de la furturi, talharie, fals si uz de fals, pana la tainuire in cazul triplului asasinat. Astfel, in anul 1986, Mihoci a fost condamnat la trei ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de talharie. Un an mai tarziu, in 1987, acesta a fost condamnat tot la trei ani de inchisoare pentru furt si furt calificat. In anul 1996, Mihoci a intrat iar dupa gratii, pentru cateva luni, pentru comiterea infractiunilor de fals intelectual si uz de fals. Dupa toate acestea, o alta pata importanta pe cazier a fost data si de infractiunea de favorizare a infractorului. De asemenea, Mihoci a primit sapte ani de inchisoare si pentru evaziune fiscala intr-un dosar cu trafic de alcool. Justitie de cumetrie In ultima perioada de timp, cotidianul ZIUA de Iasi a prezentat mai multe cazuri in care cateva multe persoane aduc grave acuzatii procurorului Corneliu Marian Gheorghita. Interesant este ca in aceste situatii este vorba tot de afaceri din agricultura, domeniu in care activeaza si firma lui Bogdan Tudor Gheorghita. Primul caz prezentat se refera la Xenia Al Dasouqi, care s-a ales cu un dosar de cercetari penale instrumentat de Parchetul National Anticoruptie (PNA) Iasi doar pentru ca a deranjat anumite grupuri de interese din Vaslui. Acesteia i se aduc de catre procurorii anticoruptie acuzatii de-a dreptul penibile: femeia este acuzata ca nu a inregistrat corect in contabilitatea firmei, care administreaza o ferma, achizitia unui numar de 51 taurasi. Culmea, pentru a dovedi acuzatiile, Gheorghita a inceput sa audieze 51 de tarani. Femeia s-a ales cu dosar penal deoarece a deranjat o serie de afaceri in care era implicat si cumatrul lui Corneliu Marian Gheorghita, respectiv Ioan Iurcu. Firma Xeniei Al Dasouqi, Merit Company SRL, a cumparat cu plata in rate, in urma unei licitatii, de la expertul lichidator Cezar Munteanu un imobil situat in municipiul Barlad - avand suprafata desfasurata de o mie metri patrati. Spatiul a apartinut firmei fostului primar al Barladului, Ion Dumitru, si anume SC Agromec Barlad SA. Valoarea stabilita a imobilului a fost de 4,8 miliarde lei, suma din care cumparatorul a platit in rate, timp de cateva luni, trei miliarde lei. S-a stabilit ca ultima rata sa fie de 1,8 miliarde lei, insa Merit Company SRL a cerut judecatorului sindic desemnat in persoana lui Ioan Bocan suspendarea platii, deoarece aflase ca imobilul fusese transferat ilegal, pe rand, in proprietatea firmelor fostului primar, respectiv Tipocart SRL si Mecano Prest SRL. Judecatorul sindic Bocan a decis, pe 6 aprilie 2004, suspendarea platilor pentru clarificarea situatiei juridice a spatiului. In aceeasi sentinta, judecatorul Bocan descrie pe larg faptele ilegale care au dus la transferarea spatiului la firmele Tipocart SRL si Mecano Prest SRL. Cu toate ca situatia juridica a imobilului nu a fost clarificata si cunostea ilegalitatile din acest dosar, acelasi judecator a decis un an mai tarziu ca spatiul sa fie din nou scos la licitatie. Asta, in pofida faptului ca Xenia Al Dasouqi, prin firma sa Merit Company SRL, achitase deja rate in valoare de peste 3 miliarde lei. Acest judecator considera ca Merit Company SRL trebuie sa piarda si banii, si spatiul. Xenia Al Dasouqi a spus ca procurorul Corneliu Marian Gheorghita, procurorul care a anchetat acest caz, nu a facut nimic in acest dosar deoarece cumatrul sau, Ioan Iurcu, a cumparat de la Agromec Barlad SA o casa in Bucuresti cu numai 120 milioane lei, in timp ce in contabilitatea firmei era inregistrata ca avand o valoare de 1,2 miliarde lei. Achizitia a fost facuta in anul 2001. Interese de familie protejate In al doilea caz in care s-a facut simtita si mai mult interventia lui Corneliu Marian Gheorghita este vorba despre Petru Dinu, om de afaceri din Iasi care s-a ales cu un dosar penal, instrumentat tot de PNA, doar pentru ca s-a certat de la afaceri cu Bogdan Tudor Gheorghita, fiul procurorului anticoruptie. Dinu a fost contactat in luna februarie a anului 2002 de un asociat al fiului procurorului pentru a i se propune o colaborare. Intre firmele lui Petru Dinu, respectiv SC Tarco Grup SRL si SC Dinco Com SRL, si firma lui Bogdan Tudor Gheorghita a fost incheiat un contract de vanzare-cumparare. Prin acest contract firmele lui Dinu vindeau catre SC Leo Company SRL mai multe utilaje. De asemenea, firma Leo Company SRL se obliga sa achite catre Tarco Grup SRL si Dinco Com SRL contravaloarea unor investitii facute la spatiul comercial din Iasi, bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 40. Facem precizarea ca proprietarul spatiului in suprafata totala de 90 metri patrati este municipalitatea ieseana. Valoarea totala a contractului este de 1,6 miliarde lei, cu tot cu TVA. Firma lui Bogdan Gheorghita se obliga sa achite un avans de 535 milioane lei, plus restantele la plata chiriei catre municipalitate si la utilitati. Diferenta de 1,13 miliarde lei urma a fi achitata in rate lunare in contul firmei Dinco Com SRL, deschis la Banca Romaneasca SA. Petru Dinu a tinut ca banii sa fi depusi la Banca Romaneasca SA pentru ca la aceasta institutie contractase un credit de circa 700 milioane lei in vederea efectuarii unor investitii. In contract a fost precizat ca o parte dintre bunuri sunt gajate. Contractul descris mai sus a fost incheiat pe data de 22 februarie 2002. Cateva zile mai tarziu, Dinco Com SRL si Leo Company SRL au incheiat cu acordul prealabil al municipalitatii un contract de subinchiriere pentru o suprafata de 40 metri patrati din spatiul situat pe bulevardul Tudor Vladimirescu, la nr. 40. Dupa cum a sustinut Petru Dinu, SC Leo Company SRL a platit numai prima rata - 80 milioane lei, dupa care nu a mai respectat contractul. Vazand ca nu a fost respectata intelegerea, Petru Dinu a vrut sa intre din nou in brutarie, la mijlocul anului 2002, dar a fost intampinat de agentii unei firme de paza. Dupa aceea au urmat si plangerile penale depuse de Bogdan Tudor Gheorghita. Teroarea a culminat cu un dosar instrumentat de PNA Iasi si trimiterea in judecata a lui Petru Dinu. Una dintre infractiunile care-i sunt puse in carca se refera si la folosirea unui credit bancar in alte scopuri decat cel pentru care a fost acordat. Incadrarea la aceasta infractiune se pare ca este o pasiune a procurorului Corneliu Marian Gheorghita, care ulterior a mai instrumentat astfel de cauze. Doi experti contabili, care au spus intr-un raport ca Petru Dinu nu a savarsit nici o ilegalitate, au fost supusi la o serie intreaga de intimidari din partea anchetatorilor. "I-au chemat si pe experti la audieri, la PNA, si i-au luat la rost pentru ca mi-au dat dreptate", mai adaugat Dinu. Constantin MAZILU Tudor LEAHU Catalin BOACNA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1479 (s) | 22 queries | Mysql time :0.036383 (s)