News Flash:

Fata nevazuta a muncii de procuror

12 Iunie 2003
1119 Vizualizari | 0 Comentarii
•Pentru elucidarea unui caz, procurorii si politistii muncesc zile si nopti, uneori in conditii inumane •Nu de putine ori, pe langa noroi, anchetatorii au plecat de la locul faptei cu paduchi si purici Statutul de procuror si in special salariul pe care acesta il primeste starneste de multe ori invidia cetateanului de rand. Ceea ce nu se stie, insa, despre procurori, este faptul ca pentru descoperirea unui infractor acestia nu mai au, practic, nici casa, nici masa. Pe langa stres, prinderea unui infractor reprezinta, de cele mai multe ori, o cursa contra cronometru. Pentru orice anchetator, o cercetare la fata locului se aseamana uneori cu cea a unui gunoier. Dupa anuntarea unui eveniment, procurorul se deplaseaza la locul faptei cu o echipa de politisti. Locul faptei, mai ales atunci cand este vorba de o infractiune grava cum ar fi tentativa de omor sau omorul, trebuie scotocit milimetru cu milimetru, fapt care creeaza, de cele mai multe ori, un disconfort. Practic, depistarea urmelor este primul pas, uneori chiar cel mai important, pentru ancheta propriu-zisa. Cercetarea presupune, in cel mai fericit caz, intrarea in contact cu spatii insalubre, daca nu chiar contactul cu cadavre aflate deja in stare avansata de descompunere. Cazul de la Gropnita, care a iesit la iveala saptamana trecuta, este cel mai graitor. Pentru a se asigura ca in curtea Maricicai Horlescu se afla intr-adevar cadavrul barbatului sau, anchetatorii au fost nevoiti sa scormoneasca prin gunoiul de grajd, toate acestea pe o vreme total nefavorabila. "Cand am ajuns acasa a fost nevoie sa scot cat mai repede hainele de pe mine si sa le spal", a declarat procurorul criminalist, Valentin Iordan. Campul infractional Cele mai multe infractiuni contra persoanei au fost inregistrate in mediul rural. Tentativele de omor sau chiar omorurile au fost comise de catre indivizi fara capatai, care, in plus, mai erau si in stare de ebrietate. Pe langa toate acestea mai trebuie mentionat si decorul, care in proportie de peste 90 la suta reprezinta un adevarat focar. Toate acestea deoarece, cei care au comis astfel de fapte locuiesc in conditii mizere, unde apa si sapunul reprezinta un lux pe care nu si-l permit. De aceea, nu putine au fost cazurile in care, dupa ce procurorul si politistii au scotocit prin campul infractional, cand au plecat acasa au luat cu sine si o amintire. Puricii si paduchii sunt prezenti prin locuintele insalubre, iar cel care se aventureaza prin astfel de spatii, cu siguranta nu va scapa. "Dupa o cercetare la fata locului, cand am ajuns la birou si eu si politistul, am constatat ca am capatat cate un purice", si-a amintit procurorul Iordan. Lupta cu timpul Cercetarea la fata locului este cea care precede toate celelalte demersuri ale anchetatorilor. "Orice intarziere poate duce la modificarea locului faptei, pierderea sau distrugerea probelor", a precizat procurorul criminalist Valentin Iordan. Un studiu facut in Rusia a evidentiat faptul ca intr-o proportie de 95 la suta, infractorii au fost prinsi ca urmare a timpului minim trecut de la comiterea faptei pana la aparitia anchetatorilor la fata locului. "Cand timpul deplasarii a crescut la 25 de minute, procentul de identificare a autorului a scazut la 80 la suta, dupa 60 de minute, la doar 40 la suta, iar dupa 120 de minute, la numai 20 la suta", a mai spus procurorul Iordan. Spre exemplu, deplasarea prompta la un caz de crima a dus la recoltarea unei probe esentiale pentru identificarea autorului. Romeo Chiperi a ucis, la mijlocul lunii martie 2000, in plin camp, un localnic. Dupa ce au ajuns la fata locului, anchetatorii au scotocit zona pentru gasirea unei probe solide. De aceea, pentru cei de acolo nu a contat faptul ca era o mizerie si un frig care trecea prin oase. Examinand amanuntit cadavrul, care in urma celor 8 lovituri de cutit era plin de sange, politistii si procurorii au reusit sa obtina, dintr-o taietura de la mana victimei, proba incriminatoare. "Daca mai intarziam, era foarte posibil ca firul de par sa se desprinda de rana, iar in momentul de fata, aveam o fapta cu autor necunoscut", a mai precizat procurorul Valentin Iordan. Psihologie Al doilea pas important in ancheta desfasurata de procuror este cel al identificarii martorilor. Daca cercetarea la fata locului este o lupta continua cu timpul, identificarea martorilor si discutiile cu acestia, de cele mai multe ori, duc la o epuizare psihica. "Pentru a reusi sa porti un dialog cu un martor, trebuie ca anchetatorul sa aiba si cateva cunostinte de psihologie umana. Mai precis, martorii trebuie ajutati, prin discutii, sa depaseasca orice fel de bariera", este de parere procurorul Valentin Iordan. Mai sunt si situatii in care martorii, chiar daca au fost prezenti, nu au putut oferi detalii despre felul in care a fost infaptuita infractiunea. Un astfel de caz s-a inregistrat inainte de Paste, la omorul din Ciric. Atunci, un tanar a fost omorat de cel caruia ii oferise gazduire. In momentul crimei, langa victima dormea concubina acesteia, care se afla in stare vadita de ebrietate. "Femeia s-a trezit pur si simplu langa un barbat cu gatul taiat, dar chiar si asa nu a realizat grozavia faptei", a conchis procurorul Iordan. Discutii de lucru Dincolo de mizeria care-l inconjoara pe teren, fiecare procuror are o metoda proprie pentru desfasurarea anchetei. Pentru Valentin Iordan discutiile libere cu echipa de anchetatori reprezinta un lucru important. "Nu putine au fost cazurile in care metoda brainstorming a dat roade. Concret, fiecare membru al echipei care participa la cercetarea de la fata locului isi poate prezenta liber orice gand legat de speta in cauza", a precizat procurorul Iordan. Datorita acestei metode, anchetatorul a reusit sa solutioneze un caz dificil, care dupa primele aparente putea ramane in evidente cu autor necunoscut. In 1998, in satul Goruni a avut loc un viol, urmat de moartea victimei. Batrana de 90 ani locuia intr-o casa, care era izolata de sat. Dupa ce si-a ucis victima, infractorul a luat din locuinta cateva bunuri si bani. Imediat dupa demararea cercetarilor, anchetatorii au identificat trei potentiali autori, insa atunci cand s-a facut probatoriul, s-a constatat ca toti suspectii aveau cate un alibi. "Atunci am organizat acea sedinta de lucru, in cadrul careia seful de post si-a amintit ca in noaptea in care a fost comisa fapta a vazut un individ care nu avea drum prin zona. Ulterior, cercetarile au aratat ca tanarul care se plimba cu bicicleta era autorul omorului", a mai spus procurorul Iordan. Satisfactii Dupa zile si nopti nedormite, rezolvarea cazului aduce in cele din urma si satisfactii. Acest lucru a fost simtit de procurorul Iordan in momentul in care, dupa trei zile de ancheta, a reusit sa-l determine pe Mircea Potop sa recunoasca oribila crima pe care a faptuit-o anul trecut. Inca de la inceput, procurorul si politistii au fost siguri de faptul ca Mircea Potop este cel care a ucis-o cu salbaticie pe batrana care se ducea catre Biserica pentru a lua Lumina Invierii. Autorul insa, in ciuda probatoriului, a negat cu vehementa toate acuzatiile. Atunci cand a clacat si si-a recunoscut fapta, Potop a mai oferit o serie de detalii care au avut darul de a-i oripila pe anchetatori. "Despre cazul Potop, cea mai mare satisfactie am avut-o in momentul in care am aflat ca practic a fost prima crima care, la nivel de tara, a fost solutionata pe baza testelor ADN. In schimb, marturia sa m-a facut sa palesc. Pe masura ce povestea modul in care a comis fapta, acesta o retraia cu intensitate maxima", a concluzionat procurorul Valentin Iordan. Angela MAFTEI
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1278 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013749 (s)