News Flash:

Femeile fatale ale Iasilor

3 Septembrie 2008
2335 Vizualizari | 2 Comentarii
Vasile Lupu
• Frumoase foc, cu forme suple, agere la trup, dar si scolite, au fermecat nu doar Iasii, ci si Apusul • La nuntile lor, de cate aproape doua saptamani, parintii lor au aratat o bogatie demna de curtile princiare, nuntasii erau imbracati numai in haine de matase, blanuri de ras, impodobiti cu diamente, coliere, inele de aur, margaritare • Numai imbracamintea tatalui miresei era estimata la valoarea a 4.000 de tauri dintre cei mai alesi • Pentru mesele imbelsugate incat farfuriile urcau pana la inaltimea comesenilor, au fost taiati sute de tauri si tot felul de oratanii de prin paduri cat sa ajunga nu doar la miile de nuntasi alesi, ci si la marea caracuda, prostimea • Inainte de masa nuntii, vreo 60 de femei, care mai oachese si sprintare, atatau imaginatia invitatilor intr-un joc halucinant ce amintea de cel al tracilor, joc privit de nuntati de dupa ferestre • O nebunie de zeci de pehlivani de la Portile Orientului, care sareau cate opt boi deodata, cazand in picioare, isi legau parul de coada unui armasar care, lovit, nu putea sa rupa legatura • Dar opulenta curtii domnitorului Vasile Lupu si-a aratat acest exces de lux prima data la 5 februarie 1645, ca doar numai doua fiice avea, Maria si Ruxandra, si unul era tatal, bogat si mandru


Vremurile de odinioara pot sa apara, prin ispita de a descrie zidirea capitalei Iasilor numai sub gemetele luptelor, a mazilirilor, a foametei sau a ciumei si holerei, intunecate si barbare. Insa, luxul prin imensele averi in pietre pretioase, aur, blanuri, matasuri, animale contrazice adesea starea de nevolnicie a unora din marii boieri si domnitori al Moldovei. La 5 februarie 1645, Iasii aveau sa vada ceea ce numai Constantin Brancoveanu a dat la 1693 sa se minuneze multimile de caracude, cum le mai era spus oamenilor simpli, cand si-a maritat una din cele sapte fiice, Maria. Atunci, Brancoveanu, care a domnit in Tara Romaneasca intre anii 1688 si 1714, a cheltuit nu mai putin de 27.000 de taleri austrieci, cand cu 10 taleri se cumpara cel mai frumos taur sau o vaca, iar o oaie nu costa mai mult de un taler (ce i se spunea si leu, avand batut chipul unui leu) . Dar opulenta curtii domnitorului Vasile Lupu din capitala Moldovei, Iasi, a fost afisata cu exces de lux ca doar numai doua fiice avea, Maria si Ruxandra, si unul era tatal, bogat si mandru, caci nici Cosbuc, in Nunta Zamfirei, pe cat era pamantul de lug, ba de lat, abia a reusit sa prinda in slove o astfel de nunta.

Averile lui Vasile Lupu

Curtea domneasca de la Iasi forfotea, in iarna anului 1645, dar pregatirile nu erau pentru razboi, ci pentru o nunta cum n-a mai fost vazuta pe acilea. Frumoase foc, cu forme suple, agere la trup, dar si scolite, au fermecat nu doar Iasii, ci si Apusul. La nuntile lor, de cate aproape doua saptamani, parintii lor au aratat o bogatie demna de curtile princiare, nuntasii erau imbracati numai in haine de matase, blanuri de ras, impodobiti cu diamente, coliere, inele de aur, margaritare. Numai imbracamintea tatalui miresei, Vasile Lupu, era estimata la valoarea a 4.000 de tauri dintre cei mai alesi. La 1 noiembrie 1644 era deja anuntat maritisul Mariei, fiica mai mare a lui Vasile Lupu, cu Ianus Radziwil, important senior din Lituania. La aceasta nunta a participat si generalul ungur, Ioan Kemeny, prin care au ramas consemnate date importante despre acest eveniment, citate pe larg de Nicolae Iorga in volumul "Istoria romanilor prin calatori", precum si redate in volumele Calatori straini prin Tarile Romane. Keremy ii descrie pe moldoveni ca avand mai frumoase straie decat a polonilor iar curtea de la Iasi era prezentata ca un loc al unui mare rege Apusean. Intr-adevar, Vasile Lupu nu era doar scolit si iubitor de frumos, ci avea si o avere fabuloasa. A fost domnitor al Moldovei in doua randuri, aprilie 1634 - 13 aprilie 1653 si 8 mai 1653 - 16 iulie 1653.



Nunta Mariei

"O jupanita de statura mijlocie, dar frumoasa, de inalte si intinse legaturi si cu placute moravuri", o descria Happelius pe domnita Maria, preluat de Iorga in cartea amintita mai sus. Tanara domnita era petita si de muscali, dar Radziwill se va infatisa in cele din urma la Iasi. In luna ianuarie a anului 1945, Radziwill a ajuns in Moldova. Atunci, a fost intampinat de la Hotin, iar domnitorul l-a asteptat la cativa kilometri de Iasi cu o oaste de 12.000 de oameni de varii natii. Intampinarea a fost una de a semnala forta, puterea domnitorului. Turcii, pe campul de intampinare, prindeau sagetile cu mana, faceau tot felul de scamatorii, iar la curte se tineau lupte intre ienicerii si strajerii. Au urmat betii crunte, cum stiau moldovenii, cu mese copioase, pana in ziua nuntii. Masa, cu mancaruri dupa felul polonilor, previziune a domnitorului de a nu-i deranja la stomac pe oaspeti, era una regeasca, dupa cum a lasat marturie Ioan Kemeny. Dar n-au lipsit nici placintele. Pentru cei de seama, toate felurile erau servite in vase de argint. Pe atunci, era folosita si furculita, la randul ei din argint, un adevarat tezaur. O nebunie de zeci de pehlivani de la Portile Orientului, care sareau cate opt boi deodata, cazand in picioare, isi legau parul de coada unui armasar care, lovit, nu putea sa rupa legatura. "O saptamana se hranesc slugile in bani. Serbarea urmeaza 12 zile, cu muzica turceasca, venita anume din Stambul, cu pehlivani si circasieri, cu danti, si de femei. Se vad monstri si animale curioase, in lupta cu uriasii, se farma pietre pe trup de om....La 16 februar noii casatoriti pleaca la Varsovia", mai nota Iorga. Si prostimile, caracuzile aveau ce alege, cat apucau, doar aceasta opulenta era pe seama muncii lor, din dijbe. Femeile nu luau parte la nunta laolalta cu barbatii ci, in alta sala, cu doamna. Insa, chiar daca izvoarele nu arata clar, cele 50 -60 de femei care dansau special pentru barbati, aveau un rol aparte, probabil de curtezane.



Darurile

Trei zile la rand, domnita a primit daruri. In prima zi erau oferite darurile regelui, printilor straini, delegatilor senatului polonez. A doua zi urmau boierii moldoveni, iar abia a treia zi urmau orasenii, din Iasi si Ardeal. Chiar si delegatul patriarhului de Constantinopol a asistat la nunta si la ritualul cununiei la biserica. Domnitorul, ca si boierii, tineau foarte mult la ritualul religios incat Petru Movila a oficiat slujba, cel care avea sa ajunga mitroplit de Kiev. La plecare, mirii au fost incarcati cu alte nenumarate daruri, de la cai pana la turcoaze si diamante. Dar Iasii erau plini de freamatul nuntasilor, pahlivanilor, femeilor, a voii bune cum rar le-a fost dat. Dar daca domnita Maria s-a bucurat de o nunta cum n-au mai vazut zidirile iesene, sora sa, Ruxandra, a avut ghinion, desi fastul nu a lipsit de la nunta sa, fiind cea mai iubita de Vasile Lupu. Probabil, desi iarasi izvoarele nu au consemnat, Vasile Lupu a cheltuit undeva la mai bine de 20.000 de taleri, adica 2.000 de tauri, pentru aceasta nunta.



nunta mariei darurile
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

nucu  | #42075
cica numai pe vremea lui Vasile Lupu care nu era un domn sangeros , ar fi fost executati 40 000 de infractori. Astazi, neam...umbla toti pe strazi gata sa-ti dea in cap.
cititor  | #42076
Pt autor: "Firea romanilor" de Daniel Barbu, la editura Nemira.Merita citita, daca nu ai citit-o deja
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1318 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018140 (s)

loading...