News Flash:

Fetele primarului Simirad

23 Aprilie 2000
1298 Vizualizari | 0 Comentarii
Recurgand la obedienta unei parti a mediei iesene, actualul primar al municipiului Iasi va incerca, din nou, prin aparitii "modeste", sa smulga votul iesenilor. In realitate, onorabilul sef al "moldovenilor" s-a obisnuit cu munca de dictator, dupa opt ani de stat pe scaunul care i-a adus satisfacerea celor mai necunoscute interese.
Sub masca nevinovatiei, Simirad va avea o noua tentativa de a se folosi de sentimentele iesenilor. Numai ca de aceasta data, electoratul este saturat de fatarnicia si oportunismul primului gospodar al orasului. Cetatenii stiu acum care sunt adevaratele fete ale primarului Simirad.

Simirad investitorul

In 1995, Consiliului Local Iasi a aprobat "preluarea si continuarea lucrarii Statuia Unirii prin contractarea acesteia si realizarea din marmura". De asemenea, s-a aprobat plata integrala a lucrarii, in suma de 13 milioane de lei catre Fundatia Europolis - Bucuresti, proprietara initiala a statuii. Ulterior, fara stirea consilierilor, primarul a completat hotararea adaugand la suma solicitata de fundatie alte 7 milioane de lei, ce urmau a fi destinate sculptorului Constantin Crenganis.
Faimoasa afacere a inceput in sedinta comisiei din luna septembrie 1995, unde s-a discutat devizul lucrarilor pentru executia monumentului. Din aceasta comisie au facut parte: primarul, consilierii Puiu-Alexandru Tacu, Traian Rinja, Adrian Mihai, viceprimarul Vasile Dumitriu, directorul tehnic Radu Onofrei, Ionel Oancea, pe atunci sef al serviciului urbanism, Petru Girlea - la acea data sef al serviciului contencios, profesor Mandache Leucov, profesor Gheorghe Macarie, arhitectii Nicolae Munteanu si Florin Dumitriu si sculptorul Constantin Crenganis. Toate dizertatiile pe marginea sumei alocate devizului de lucrari s-au purtat in bani romanesti, adica in lei. Cateva zile mai tarziu, plenul a adoptat - CL 156/02.101995 - devizul in suma de 140 de milioane de lei, fara convertirea sa in valuta.
Surprinzator, in dosarul care cuprinde intreaga documentatie privind manopera statuii s-au strecurat cateva inadvertente, care, intentionat sau nu, au scapat ochiului "abil" al persoanelor interesate din primarie de aceasta "afacere". Astfel, pagina cu numarul 30 lipseste; in locul sau a fost introdusa o alta fila, nenumerotata. O alta inlocuire s-a produs si la pagina 40. Probabil, in aceasta pagina era prezentat devizul de lucrari in lei, asa cum a fost aprobat de consilieri. In forma inlocuita, pagina 40 este altfel numerotata, are un altfel de scris si precizeaza devizul grupului statuar in valuta, respectiv 66.122 de dolari, la un curs valutar aplicat la nivelul lunii septembrie 1995 de 2.119 lei. Conform contractului incheiat intre primarul municipiului Iasi si sculptorul Crenganis, manopera Statuii Unirii a fost negociata la 58.008 dolari (140 de milioane de lei). Cursul valutar folosit a fost de 2.312 lei/USD, practicat in luna noiembrie 1995. Culmea birocratiei este faptul ca in anexa contractului - pagina 40, care probabil a fost introdusa in dosar ulterior, a fost trecuta suma de 134,112 milioane de lei - 66.122 de dolari, la acelasi curs valutar din luna noiembrie. Cu alte cuvinte, in contract manopera a fost negociata la 58.008 dolari - 140 de milioane de lei, iar in anexa contractului s-a negociat la 66.122 de dolari. Neconcordanta dintre contract si anexa contractului precum si cursurile valutare aplicate sunt cateva argumente care demonstreaza intentia "civica" a primarului in cheltuirea banilor publici.
In sedinta din luna noiembrie 1995, HCL 196, este aprobata suma totala, inclusiv materialele, pentru executia Statuii Unirii, in valoare de 250 de milioane de lei. In final, manopera negociata de seful municipalitatii cu sculptorul a fost de 101.000 dolari - 1,6 miliarde de lei.
Piata Natiunii, amplasata in fata Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", nu a fost nicicand inscrisa pe lista de investitii a primariei, asa cum ar fi fost legal. Aceasta a fost inclusa pe lista de lucrari a Directiei de Administrare a Domeniului Public (DADP). Cu alte cuvinte, Consiliul Local Iasi nu a aprobat niciodata obiectivul de investitie Piata Natiunii. Printr-o maniera abila, executivul a evitat licitatia - care se organizeaza in cazul obiectivelor de investitii - si studiile de prefezabilitate si fezabilitate ale lucrarii. Votul consilierilor a fost exprimat numai pentru Statuia Natiunii.
Anul trecut, in interventiile sale din sedintele CL, consilierul Dan Carlan a reclamat oportunitatea lucrarii, pentru ca "nu a existat aprobarea CL ca investitie, de asemenea, CL nu a fost consultat in ceea ce priveste lucrarile angajate si mai ales banii cheltuiti". In total, Piata Natiunii a costat 7,5 miliarde de lei.
La toate aceste argumente, prefectul, mandatat in oranduirea legalitatii in teritoriu, sau alte organe abilitate in respectarea legalitatii, au privit indulgent, poate si (dez)interesate aceste afaceri ale Primariei Iasi.
O cu totul alta disponibilitate o arata Simirad atunci cand este vorba de chiriasii din spatiile primariei. Pe langa impunerea unor preturi uriase pentru spatiile pe care oamenii de afaceri ar fi dorit sa le cumpere - act prin care a fost sufocata initiativa privata - Primaria Iasi, ca si consiliul local, dealtfel, a ignorat in mod voit unele aspecte ale inchirierilor. Mai precis, in timp ce zeci de firme chiriase au fost evacuate ca urmare a neplatii chiriilor, altele (printre care "tribuna" electorala a lui Simirad, postul de televiziune Tele'M) au pastrat spatiile acordate de primarie in schimbul unor chirii modice. Explicatia pentru care afacerea a trecut neobservata decat de cei incomozi lui Simirad o constituie faptul ca CLM este controlat politic, si i se subordoneaza, practic, primarului.

Simirad (a)culturalul

La inceputul anului, prefectul Florin Vitan declara ca "primarul si institutia pe care o conduce au manifestat dezinteres fata de programul care urmeaza a fi derulat pentru declararea municipiului Iasi - oras cultural 2000". Aceeasi atitudine ostila fata de cultura a fost manifestata din partea primarului si cand au avut loc discutiile cu presedintele consiliului judetean privind finantarea institutiilor de profil in acest an.
Caz unic in tara, institutiile de cultura au fost nevoite sa suporte in 1999 urmarile divergentelor de opinii dintre Consiliul Judetean si Primaria Iasi. Disputa a pornit de la hotararea CJ prin care s-au transferat institutiile de cultura in finantarea consiliului local.
Aceasta hotarare a CJ a fost atacata in contencios administrativ de CL. Lipsa unui dialog coerent intre CJ si CL privind finantarea Filarmonicii "Moldova", a Teatrului "Luceafarul" si a Muzeului Literaturii a afectat foarte mult imaginea culturii iesene. Aproximativ 500 de salariati ai celor trei institutii de cultura au ramas fara salarii chiar de Sfintele Sarbatori de Paste. Intarzierile la plata salariilor au fost de cel putin doua saptamani. Timp de cateva luni, institutiile de cultura si oamenii de cultura au fost uitati de greii judetului. Dupa indelungi discutii, primarul a fost convins sa sustina financiar salariile la Filarmonica "Moldova", dar numai pana la sfarsitul anului 1999.
De notat este faptul ca "punctul forte" al primarului, construirea Ateneului Tatarasi, este strans legat de interesele pe care acesta le are; poate nu intamplator exista in Iasi o fundatie - "Ateneul Tatarasi" - condusa de Stefan Ungureanu, reprezentantul PNL, un partid pe care Simirad a reusit, astfel, sa-l controleze.

Simirad ilegalistul

In fiecare luna, iesenii cotizeaza cu 1,4 milioane de lei pentru indemnizatia consilierului municipal Robert Virga, care ocupa de mai bine de un an functia de consilier municipal din partea Partidului Moldovenilor. Aceasta anomalie a fost sesizata prefecturii de Partidul National Liberal, formatiune care, potrivit legii, ar fi trebuit sa beneficieze de un loc in Consiliul Local Iasi.
Printr-o adresa datata martie 1999, Prefectura Iasi recunoaste ca : "prin hotararea CL cei doi viceprimari, validati in anul 1996, revin la situatia juridica initiala pastrandu-si si calitatea de consilier municipal". In schimb, prefectura consfinteste sa fie partasa la o frauda a legii prin mentinerea consilierului Robert Virga pe functie chiar si dupa revenirea viceprimarului Stefan Ungureanu (PNL) la situatia juridica initiala. In aceste conditii, PNL a inaintat prefecturii o adresa (aprilie 1999) prin care a solicitat derularea procedurilor prevazute de Legea administratiei publice locale si de Legea electorala privind incetarea mandatului de consilier municipal pentru Robert Virga si validarea mandatului pentru Mihai Daringa (PNL).
Secretarul si primarul municipiului Iasi aveau obligatia de a pregati si initia, in sedinta CL, un proiect de hotarare privind incetarea mandatului pentru Robert Virga, prin revenirea la calitatea de consilier a viceprimarului Ungureanu. Procedura legala a fost urmata de primar in doua cazuri dar nu si in cel al lui Robert Virga, care a fost validat temporar pe durata cat a functionat suspendarea mandatului de consilier al viceprimarului. Motivul pentru care s-a eludat legea de catre secretarul CL Iasi si de catre seful executivului local, cu acceptul reprezentatului guvernului care trebuie sa verifice legalitatea in teritoriu, respectiv a prefectului, il reprezinta faptul ca Robert Virga nu este membru al PNTCD ci al Partidului Moldovenilor. Or, este stiut faptul ca seful primariei a "botezat" sapte consilieri municipali ca membri ai Partidului Moldovenilor, cu toate ca au fost validati in 1996 din partea altor partide.
Un alt fapt il arata pe Simirad asa cum este: dur si fara scrupule cu cei care i se pot opune. In 1998, Simirad a desfacut contractul de munca al liderului de sindicat din primarie, in timp ce acesta era plecat in concediu, si fara a-l fi anuntat in prealabil. Ulterior, l-a reangajat, pe o alta functie, cu un salariu mai mic. Povestea a iesit la iveala abia dupa un an, cand cetateanul respectiv a plecat din primarie, prin transfer. Desfacerea contractului de munca a celui in cauza a fost realizata fara a fi respectate nici dreptul muncii, nici legislatia sindicala.
dar pe langa toate acestea, ceea ce a realizat Simirad in povestea cu Compiata SA par simple copilarii: dupa ce a intrat abuziv pe terenul firmei in cauza, primarul a dat ordin sa fie demolate toate amenajarile. Acum Simirad este amestecat in cateva procese penale; evident, in majoritate, acestea au fost stramutate in alte judete, acolo unde primarul Iasului nu a dat locuinte de serviciu justitiabililor - si deci sansele de a gasi adevarul sunt mai mari.

Simirad - sef de partid

In ultimul an al mandatului, aproape jumatate din consilierii municipali au "migrat", plecand din partidele pe listele carora au candidat la alegerile din 1996 catre alte formatiuni politice. Structura actuala a CL Iasi este urmatoarea: Constantin Asandei - PNL; Emil Brumaru - PNL; Vasile Burlui - fost PDSR, in prezent ApR; Liviu Buruiana - fost PNL, actual independent; George Carapanu - fost PAC, in prezent UFD; Lorin Cantemir - PDSR; Dan Carlan - PNL; Romeo Ciobanu - UFD, fost Alternativa Romaniei; Valeriu Condurache - fost PAC, in prezent membru al Partidului Moldovenilor; George Costin - PSDR; Aurel Crudu - PNL(C); Stefan Damian, fost membru PAC, este actualmente independent; Antemir Dasu - Romania Mare; Petru Focsa - Partidul Moldovenilor; Stefan Hanganu - UFD; Pincu Kaiserman - Comunitatea Evreilor; Gheorghe Lungu - ApR; Radu Miron - fost PS, in prezent ApR; Vasile Munteanu - Partidul Moldovenilor; Constantin Neculau - fost membru PD, fost independent, acum la Partidul Romania Mare; Romeo Olteanu - fost PNL, in prezent Partidul Moldovenilor; Petru Petcu - PS; Edmond Roman - PNTCD; Petru Scripcariu - PNTCD; Virgiliu Toma - MER; Romeo Vatra - Partidul Moldovenilor; Robert Virga - Partidul Moldovenilor; Carmen Vericeanu - PNL; Petra Carp - fost PDAR, in prezent este consilier din partea Partidului Moldovenilor.
Conform Legii 70/1991 privind alegerile locale, Partidul Moldovenilor si-a promovat, ilegal, reprezentantii in consiliul local. Partidul nu era infiintat in 1996 - deci nu avea cum sa participe la alegeri. In al doilea rand, daca un consilier renunta la partidul care l-a propulsat, si pe listele caruia se regasea la alegeri, locul de consilier se atribuie urmatorilor de pe liste - numiti in lege "supleanti". Practic, consilierii PM au fost pusi pe functii fara a se respecta legea. Concret: la art. 6 din Legea 70 se precizeaza: "candidaturile pentru consiliile locale si judetene se depun de catre partidele si formatiunile politice, legal constituite". Ceea ce nu este cazul Partidului Moldovenilor, care nu a participat cu o lista de candidaturi. Mai mult, consilierii care au parasit partidele inscrise in cursa electorala, in favoarea altora, si-au pierdut calitatea de consilier pentru ca, potrivit art. 66, urmatorii candidati, din formatiunea legal constituita, declarati supleanti, vor lua locul migratorilor.
Potrivit reglementarilor legale, numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste de comisia electorala de circumscriptie in functie de coeficientul electoral. Atribuirea mandatelor se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista. In aceste conditii, PNL a fost furat de cateva locuri in CL de catre PM, care a instituit o lege proprie. La ora actuala, sapte consilieri sunt din PM - procent care corespunde, de exemplu, optiunii electoratului pentru PDSR. Pe de alta parte, 14 consilieri si-au schimbat partidul - din 29 de consilieri; din acestia, unii provin din alte partide, iar altii au ajuns ilegal (cazul Virga - PM).
Sorin ALEXA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1371 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013289 (s)