Actualitate

Final de cosmar pentru liceenii ieseni la bacalaureat – FOTO

Publicat: 06 iul. 2012

@ Sesiune extrem de dificila pentru cei peste cinci mii de liceeni ieseni care au sustinut examenul de bacalaureat @ Astfel, ieri, candidatii au sutinut ultima proba scrisa la alegere a profilului, acestia avand de ales intre 11 discipline @ Cei mai multi au dat testul la Biologie si Anatomie – 2.094, 1.923 la Geografie, 549 la Chimie si 464 la Fizica @ La final de concurs, sefa Inspectoratului Scolar, prof. dr. Camelia Gavrila, considera ca procentul de promovabilitate va fi mai bun decat cel de anul trecut @ „Avand in vedere faptul ca anul trecut a fost un procent de peste 42 la suta de promovare, cel mai prost din istoria invatamantului preuniversitar iesean, nu putem face predictii. Totusi, daca este sa analizam faptul ca anul acesta am avut mai putini elevi care au participat la examen si multi corigenti, ne putem astepta la un procent cu patru sau cinci la suta mai mare decat anul trecut”, a precizat aceasta @ Maine, in jurul pranzului, vor fi afisate primele rezultate

Un nou examen de foc pentru absolventii de clasa a XII-a, cel de bacalaureat, s-a incheiat ieri. Ultima proba, cea la alegere a profilului, a fost sustinuta la 11 materii. Cei mai multi dintre candidatii ieseni au optat pentru Biologie si Anatomie – 2.094, 1.923 la Geografie, 549 la Chimie si 464 la Fizica, 237 la discipline Socio-Umane si 205 la Informatica. Procentul de prezenta a fost de 92 la suta. Trei candidati au fost eliminati din examen pentru tentativa de fraudare a concursului, cu ajutorul telefonului mobil, la centrele de examen de la Grupul Scolar Radu Cernatescu, de la Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi si de la Colegiul National Emil Racovita.

Ce cred profesorii despre subiectele de la ultima proba

Majoritatea profesorilor de specialitate considera ca subiectele au avut un grad de dificultate mediu, candidatii bine pregatiti putand obtine note foarte bune. „La Geografie, subiectele au fost clar formulate, in concordanta cu programa scolara in vigoare, avand, in ansamblul lor, un nivel mediu de dificultate. Cerintele sunt variate si au vizat atat cunoasterea suporturilor cartografice (harta politica a Europei si harta Romaniei), cat si notiuni de baza de geografie fizica sau economica. De asemenea, este vizata si dimensiunea atitudinala de intelegere a mediului de viata al omului si societatii prin itemii care solicita explicatii ale unor fenomene precum prezenta reliefului glaciar in Alpi sau mobilitatea populatiei in cautarea unui loc de munca atractiv. Latura aplicativa este evaluata prin cerintele ultimului subiect, de interpretare a unui grafic sau de utilizare a operatiilor matematice in analiza si interpretarea unor fenomene din realitatea inconjuratoare. Consider ca elevii care au parcurs intreaga materie pot lua cu usurinta nota de trecere, iar cei care au atins nivelul corelatiilor intre fenomene geografice pot oferi anumite explicatii cauzale, precum diferenta termica a lunii ianuarie intre Moscova si Londra, metropole europene situate la latitudini comparabile, pot obtine nota maxima”, a declarat inspectorul de Geografie, prof. dr. Mihaela Lesenciuc.

Biologia, disciplina favorita a candidatilor

Spre deosebire de alti ani, Biologia a fost disciplina preferata de candidati. Cu un minim de cunostinte, conform profesorilor de specialitate, liceenii puteau obtine nota sase. „In conditiile in care cei mai multi elevi ieseni au sustinut bacalaureatul la Biologie, pot afirma ca subiectul a fost usor, cel mult spus cu dificultate medie. La punctele I si II sunt lucruri foarte clare, cu cerinte bine precizate si as putea sa spun, neacademic, ca elevii au primit „mura in gura” raspunsurile. Subiectul III este unul mai complex si de sinteza, iar aici candidatii trebuiau sa precizeze exact conexiunile dintre organele corpului uman, precum nas, ochi, gura si scoarta crerebrala. Ei au trebuit sa faca distinctia si sa precizeze o serie de asemanari si diferente intre aceste organe. Foarte usor se putea obtine o nota peste sase, in conditiile in care liceenii ar fi fost atenti la cerinta a III-a”, a declarat un profesor de Biologie.

„Subiectele la disciplina Informatica au fost de nivel mediu. Elevii care au studiat Informatica pe parcursul celor patru ani de liceu pot obtine, cu usurinta, note peste sapte. Pentru note de noua si peste noua, elevilor le sunt necesare si cunostinte temeinice de Matematica”, a declarat si inspectorul de Informatica, prof. Stelian Hadambu.

Nici pentru cei care au dat examenul la Fizica nu ar fi trebuit sa existe probleme in a-l rezolva decent. „Subiectul la Fizica corespunde modelului oferit de Ministerul Educatiei, este echilibrat, cu un grad mediu de dificultate la toate cele patru capitole, de optica, mecanica, elemente de termodinamica si producerea si utilizarea curentului continuu (precizam ca se cere candidatilor sa isi aleaga oricare doua capitole din cele propuse si sa le trateze integral). Fiecare capitol cuprinde itemi care se pot rezolva prin alegerea unei variante corecte de raspuns, dar si probleme de Fizica, care necesita o rezolvare ampla. Tratarea corecta a acestora din urma demonstreaza ca absolventii si-au insusit temeinic materia studiata”, a declarat inspectorul de Fizica, prof. Rodica Perjoiu.

Sefa ISJ: procent de promovabilitate in jur de 50 la suta

Prof. dr. Camelia Gavrila, sefa ISJ, estimeaza un procent de promovabilitate destul de bun pentru prima sesiune a bacalaureatul din acest an, dupa ce anul trecut, acesta a trecut cu putin peste 42 la suta.

„Este destul de greu sa facem, la acest moment, o previziune, deoarece procentele pe fiecare disciplina la nivel de promovare sunt irelevante. Avand in vedere faptul ca anul trecut a fost un procent de promovare de peste 42 la suta, cel mai prost din istoria invatamantului preuniversitar iesean, nu ne putem astepta la lucruri bune. Totusi, daca este sa analizam faptul ca anul acesta am avut mai putini elevi care au participat la bacalaureat si multi corigenti, ne putem astepta la un procent cu patru sau cinci la suta mai mare decat anul trecut respectiv in jur de 50 la suta. Din datele pe care le am, la Limba si literatura romana este un procent foarte bun, de peste 80 la suta promovabilitate. Totusi, sunt si foarte multi elevi la limita dintre nota cinci si sase. Din semnalele pe care le am de la profesorii supraveghetori si corectori, sunt si foarte multe teze slabe. Ca si concluzie, as vrea sa spun ca elevii au avut la dispozitie un an sa se pregateasca pentru acest examen si au stiut ca va fi unul foarte exigent si cu o supraveghere serioasa. Totusi, elevii sunt cei mai putini vinovati, deoarece este o conjunctura nefavorabila si cauze pentru aceasta situatie pot fi gasite in problemele sociale, neimplicarea parintilor si, nu in ultimul rand, cei mai putin vinovati pentru aceasta stare sunt si profesorii”, a declarat Gavrila.

In acelasi timp, maine se vor afisa primelor rezultate, urmand ca pe 9 iulie sa aiba loc depunerea contestatiilor intre orele 8.00 si 12.00 iar, intre 10 si 12 iulie vor fi rezolvate, urmand ca pe 13 iulie sa aiba loc afisarea rezultatelor finale. De asemenea, pentru tinerii care au ratat sesiunea din vara mai au o sansa, in perioada august – septembrie 2012, cand este programata o noua etapa a bacalaureatului. La aceasta, intre 16 si 20 iulie va avea loc inscrierea candidatilor urmand ca, intre 20 si 21 august sa se desfasoare prima proba, cea de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în Limba româna.

Vezi baremul la Anatomie!
Vezi baremul la Biologie!
Vezi baremul la Chimie anorganica!
Vezi baremul la Economie!
Vezi baremul la Chimie Organica!
Vezi baremul la Filosofie!
Vezi baremul la Fizica!
Vezi baremul la Geografie!
Vezi baremul la Informatica MI!
Vezi baremul la Logiaca si Argumentare!
Vezi baremul la Informatica SN!
Vezi baremul la Psihologie!
Vezi baremul la Sociologie!





Comentarii
  • Eu nu inteleg de ce va mirati. Atata timp cat cei care iau note de 2-3 la evaluarea nationala in clasa * merg la liceu, ce pretentii mai aveti ca ei sa ia BAC-ul? Analizati liceele la care promovabilitatea tinde la zero si luati prin sondaj cativa elevi sa vedeti ca am dreptate. E vina sistemului.Infiintati inapoi scolile profesionale.

  • Mai usurel cu ‘profesor doctor’, un titlu universitar inca de prestigium in pofida vremilor pe care le traim. Nu confundati pe toti profesorasii de liceu si scoli generale care ‘si-au tras’ cate un doctorat, cu ‘prof. dr.’. Atunci se propune folosirea formulelor: invatatoare doctor, educatoare doctor, inginer doctor, maistru instructor doctor, laborant doctor, secretara doctor, portar doctor, si asa mai incolo.

  • Domnii profesori sau inspectori care comenteaza despre dificultatea subiectelor, nu empatizeaza deloc cu elevii lor. Daca ar cobori pentru putin timp de pe soclul pe care s-au cocotat, nu ar mai spuna ca subiectele, la fizica de exemplu, au un nivel mediu de dificultate. Subiectele au fost incarcate, incalcite, la electricitate te purtau prin toate circuitele inchise, deschise, legate in diverse moduri ori scurtcircuitate.Calcule multe, ca si la M1 matematica. Partea de grila de la inceput necesita multe calcule si dezavantajeaza daca la ultimul calcul elevul greseste si obtine un rezultat diferit.
    Deci, nu mai comentati aiurea domnilor profesori. Fiti de partea elevilor dv si recunoasteti ca subiectele sunt grele, ca nu pot fi facute de toti elevii in cele 3 ore, ca necesita multa gandire si rationament, ca au fost de facut multe calcule greoaie.

  • Pentru Dottore Ph.D. — Greseala utilizarii prof.dr. in cazul de fata deriva din necunoastere. Cat despre restul rândurilor dv., consider ca nu este cazul sa luam in derâdere titlul stiintific de „doctor” obtinut de catre cadrele didactice din invatamântul preuniversitar, deoarece, si acestia au parcurs aceeasi pasi impusi de lege… desconsiderarea cuiva doar pentru ca nu este „universitar” este o dovada de ipocrizie. Cât despre termenul „tras” ..cu referire stricta la titlul de doctor…eu zic sa privim si-n ograda invatamantului universitar si vom descoperi destui Ph.D. de tip copy-paste care si-au „tras” un astfel de titlu stiintific si mai mult chiar se „mandresc” si cu „suplimente” de genul conf.dr. sau prof.dr. având publicatii indexate cel mult B+. Din punctul meu de vedere, este bine sa ne pastram „politetea” cand discutam despre astfel de subiecte.

  • Greseala utilizarii „prof.dr.” in cazul de fata nu deriva din necunoastere, ci din aroganta posesoarei sau slugarnicia altora. De fapt, se pare ca s-a gasit o titulatura mai putin derutanta pentru profesorii din invatamantul preuniversitar care au doctorat, titulatura folosita in inspectorat, cred ca „prof. X.Y., dr”. Probabil dna C.G. nu o agreeaza. Regret ca ambiguitatea textului meu a dat de inteles ca as dispretui doctoratele in invatamantul preuniversitar (sunt un astfel de caz, ar fi mai degraba auto-ironie). Insa in niciun caz nu desconsider pe cineva doar pentru ca nu este „universitar”; asta o fac doar unii universitari.

  • D-l Profesor-Doctor Eugen Munteanu., ofuscat,a propus a ne adresa profilor din invatamantul universitar,care au titlul de doctor, „doctor-profesor”. Ce mai chichirez galceava! Era la un grad didactic unu, la Husi! Mama lui de balagiu!

  • Titlul de profesor doctor este legitim doar in cazul profesorilor din sistemul universitar, care au parcurs o serie de etape pentru a ajunge la aceasta distinctie, nu in cazul profesorilor din sistemul preuniversitar, indiferent ca au sustinut doctoratul.

  • Da de ce e bacalaureat de cosmar la Iasi? Acolo se da altfel de bacalaureat si noi nu stim? Oare nu toti liceenii din tara au avut de ales intre *1 discipline? Sau doar numai cei din Iasi,ca-s mai destepti???

Adauga un comentariu