National

Floriile, marea sărbătoare de dinaintea Paștelui: Tradiții și obiceiuri la intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

Publicat: 25 apr. 2021
Creştinii serbează Floriile sau Duminica Stâlpărilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an şi deschide perioada sărbătorilor de Paşte

Creştinii serbează Floriile sau Duminica Stâlpărilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an şi deschide perioada sărbătorilor de Paşte. Slujba de Florii va fi oficiată, duminică, la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale, iar toate ceremoniile religioase organizate cu ocazia acestei sărbători se vor desfăşura cu respectarea regulilor sanitare.

Cu o săptămână înainte de patimile sale, Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli. Mulţimea, recunoscându-l ca pe adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de finic şi cântări de bucurie. Iisus şi-a pregătit singur intrarea ca să fie recunoscut ca fiind Mesia, iar când l-au văzut, oamenii au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.”

Floriile deschid ciclul sărbătorilor de Paşte, care se încheie la Înălţarea Domnului

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când a fost întâmpinat de mulţime cu ramuri de măslin, crenguţe de palmier sau cu flori.

Crenguţele de salcie vor fi împărţite credincioşilor ce au participat la slujba de Florii, care le vor duce acasă şi le vor pune la icoane, la geamuri, la uşi şi la porţi, pentru a le apăra casele de rele şi necazuri.

Sărbătoarea de Florii înseamnă şi a doua “dezlegarea la peşte”, după cea de la Buna Vestire, pentru cei care ţin post.

Ziua de Florii reprezintă şi începutul ultimei săptămâni a Postului Paştelui sau Săptămâna Patimilor.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.

Cum se va desfăşura slujba de la Patriarhie

Reprezentanţii Patriarhiei au anunţat că evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfăşura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare.

Duminică, de la ora 8.30, va fi oficiată slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie şi finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconiţe şi pacheţele cu anafură, vor fi împărţite la „Baldachinul Sfinţilor” credincioşilor care sunt prezenţi.

De la ora 9.30, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale. În cazul în care vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie se va desfăşura în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioşi, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare, au transmis reprezentanţii Patriarhiei.

În anii anteriori, mii de credincioşi participau la Pelerinajul de Florii din Bucureşti, dar şi din alte oraşe din ţară.

În 2020, Pelerinajul de Florii a fost suspendat, din cauza pandemiei de COVID-19, ramurile de salcie şi finic binecuvântate de preoţi fiind împărţite ulterior, de voluntari, credincioşilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Florii

În unele zone ale ţării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai puternici.

De Florii, oamenii merg la mormintele rudelor pentru a le agăţa de cruci crenguţele de salcie, astfel aceştia vor şti că Paştele se apropie.

Tot în ziua de Florii, există tradiţia ca şnurul de la mărţisor să fie agăţat într-un copac înmugurit sau înflorit, pentru a avea sănătate şi belşug în anul ce urmează.

Există în unele zone ale ţării şi obiceiul ca fetele singure să-şi pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.

În alte zone, de Florii se scoate zestrea din casă, pentru a fi aerisită.

Un alt obicei întâlnit în unele zone este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.





Adauga un comentariu