Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei

Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei.

Într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 300 milioane lei, scadentă în octombrie 2030, la o dobândă anuală de 3,96%, Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 201 milioane lei, sub nivelul planificat.

De asemenea, în cadrul licitației au luat parte şapte dealeri primari.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei

Din valoarea nominală adjudecată de 201 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 110 milioane lei, iar în contul clienţilor la 30 mil. lei

În ceea ce privește ofertele necompetitive, acestea au fost de 61 mil. lei.

Ministerul a refuzat toate ofertele de cumpărare de obligaţiuni transmise cu un nivel al preţului mai mic de 101,5213%.

Marius Budăi îl acuză pe Florin Cîțu că a îndatorat excesiv țara

Fostul Ministru al Muncii, Marius Budăi, îl acuză pe ministrul Finanţelor, Florin Cîţu că a dus doria guvernamentală în PIB la un record de 40% din PIB.

„Fantasticul premier dezertor Cîțu stabileşte un record negativ în domeniul datoriei guvernamentale a României.

Cu o viteză de împrumut uluitoare cuprinsă între 850 și 1.000 de euro/minut, datoria guvernamentală în PIB a ajuns la un record de 40% din PIB, cea mai mare pondere din perioada postdecembristă. În anul 2016 datoria guvernamentală era de 37,3% din PIB iar în octombrie 2019, la final de guvernare PSD, de 34,7% din PIB“, spune Marius Budăi.

Marius Budăi îl acuză pe Florin Cîțu: Guvernul Orban dă dovadă de incompetență

Fostul ministru al Muncii a adăugat că incompetența guvernului Ludovic Orban va anula eforturile de dezvoltare a ațării din ultimii cinci ani.

„Din cauza incompetenței Guvernului Orban-PNL minimum 5 ani eforturile de dezvoltare ale României vor fi puse în pericol. Să fie și acesta unul din lucrurile fantastice promise?”, transmite social-democratul Marius Budăi.

În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4 la sută față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 33,266 miliarde euro (30 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2 la sută față de 31 decembrie 2019.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8 la sută în perioada ianuarie – mai 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Reacția lui Cîțu

În apărarea lui, Florin Cîțu susține că liberalii se împrumută pentru a acoperi deficitul bugetar și împrumuturile făcute de Guvernul PSD. Cîțu arată că actualul Executiv se împrumută la dobânzi mai mici, ceea ce arată încrederea instituțiilor financiare în Guvern.

”România se împrumută astăzi pentru a acoperi deficitul bugetar și să plătească împrumuturile luate în trecut de socialiști. Am reușit să câștigam încrederea investitorilor internaționali și locali și ne împrumutăm la dobânzi mai mici de la o zi la alta. Totuși, există diferențe în nivelul dobânzilor și acestea vin de la conduita, independenta, a politicii monetare. Astfel, după cum se vede în tabel, diferențele apar de la modul în care politica monetară din fiecare țară decide să-și atingă obiectivul”, scrie Florin Cîțu.