News Flash:

Fondul Monetar International: "Exista un risc real ca economia globala sa sufere un soc nou si extins"

16 Octombrie 2018
343 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6650 RON (+0.0011)
USD: 4.0855 RON (-0.0324)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Fondul Monetar International

Fondul Monetar International (FMI), recent, a avertizat ca exista un risc real ca economia globala sa sufere un soc nou si extins. Remus Borza sustinea inca din 2017 ca o noua criza financiara va izbucni in 2019, date fiind semnele dinspre Statele Unite.

In contextul avertismentului FMI, deputatul independent Remus Borza a realizat urmatoarea analiza:

„FMI imi confirma avertizarea pe care am lansat-o in spatiul public inca de anul trecut si pe care, de la inceputul anului, o reiterez cu fiecare interventie a mea in Plenul Camerei Deputatilor sau in mass-media. Evident ca nu imi doresc sa fiu un cavaler al apocalipsei, dar experienta acumulata de mine in ultimii 15 ani in mediul antreprenorial si in managementul societatilor in criza m-a determinat la o astfel de analiza si un astfel de avertisment. De la marea criza din 1929, crizele globale s-au succedat dupa un anumit algoritm si tipar, confirmat si statistic. Dupa un ciclu de crestere economica de sapte pana la zece ani, urma o criza intre doi pana la cinci ani. Nimic nou sub soare. Aceasta succesiune crestere-scadere economica se repeta de mii de ani. Biblia este cea care ne descrie pentru prima data acest tipar. Sapte ani de ploi, recolte bogate si prosperitate. Sapte ani de seceta, saracie si foamete. Problema Romaniei si, in primul rand, a conducatorilor ei, e tocmai aceasta: nu invatam nimic din istorie si din greseli, ba mai mult, le si repetam inconstient sau iresponsabil.

In octombrie 2008, cand falimenta una dintre cele mai mari banci americane, Lehman Brothers, cu active de 680 miliarde dolari si 26.000 de salariati, cand tot Wall Street-ul se prabusea, generand falimentul a zeci de mii de companii, conducatorii nostri jubilau. La adapostul unei cresteri economice record de 8,5% si a unor investitii straine record, de 9,5 miliarde euro, atat primul ministru Calin Popescu-Tariceanu, cat si guvernatorul BNR declarau ca Romania nu va fi afectata de criza care deja facea ravagii peste Ocean si care contaminase si Europa. In loc sa fi pregatit tara pentru criza, prin restructurarea aparatului bugetar si crearea de excedente, Guvernul de atunci a majorat cu peste 500.000 numarul salariatilor din sectorul bugetar si aproape ca le dublase salariul in perioada 2007-2008. Desi inregistram cea mai mare crestere economica din Europa, deficitul bugetar era de peste 5%. Si, totusi, criza ne-a lovit napraznic. Noroc cu Basescu si cu Boc, care au ferit Romania, prin impunerea unor masuri de austeritate, evident nepopulare, de a evita situatia de incapacitate de plata, cu care se mai confruntasera cu zece ani in urma.

In 2009, Romania a intrat in recesiune, economia romaneasca inregistrand o scadere de 6,6%. De abia in 2012, am intrat pe plus si de abia in 2013 am egalat PIB-ul din 2008. Dupa alti zece ani, istoria se repeta, in anul de gratie 2018. Numarul bugetarilor a ajuns la 1,4 milioane, salariile lor au crescut, doar in ultimii doi ani, cu 76%. Si pensiile au consemnat o crestere galopanta. Fondul de salarii a crescut de la 57 miliarde lei in 2016 la 69 miliarde lei in 2017, la 81 miliarde lei in 2018. Fondul de pensii a crescut de la 81 miliarde lei in 2016 la 89 miliarde lei in 2017 si la 99 miliarde lei in 2018. Pe noua Lege a pensiilor, adoptata saptamana trecuta de Guvern, Fondul de pensii va creste cu 8,4 miliarde lei in 2018, cu 24 miliarde lei in 2020, cu 58 miliarde lei in 2021, 81 miliarde lei in 2022. Romania este singura tara din lume unde salariatii din sectorul public sunt mai bine platiti decat cei din mediul privat: 700 euro salariul mediu in sectorul bugetar fata de 534 euro salariul mediu in sectorul privat. Toata cresterea economica din ultimii sapte ani am risipit-o pe salarii, pensii si ajutoare sociale. Am creat artificial lichiditate in piata, cu care am finantat milioane de locuri de munca in alte tari. Crescand puterea de cumparare, am alimentat importurile, generand numai anul trecut un deficit record de balanta comerciala de 12,5 miliarde euro. In toti acesti cinci ani, am sacrificat investitiile, singurele care puteau da sustenabilitate cresterii economice. A venit vremea sa restructuram noi, acum, sectorul bugetar pe criterii de eficienta, competenta si performanta, altminteri o va face criza, mult mai dureros decat am face-o noi azi.

Si criza va veni. Toate marile crize din ultima suta de ani au debutat in SUA. Anul acesta, am avut trei avertizori care anuntau incheierea unui ciclu de crestere economica si prevesteau recesiunea. Corectiile de pe bursa americana din ianuarie, februarie si saptamana trecuta nu sunt deloc intamplatoare. Toti cei trei indici bursieri de pe Wall Street, Nasdaq, S&P si Dow Jones, in ultima saptamana, s-au depreciat cu peste 10%, alimentand speculatiile ca nu sunt simple corectii si ca va urma o perioada indelungata de turbulente. Economia globala e un mare balon de sapun, care, in curand, se va sparge. PIB-ul tuturor tarilor lumii este de 85.000 miliarde dolari. Conform FMI, datoria globala este de 164.000 miliarde dolari, iar, potrivit Institute of International Finance (IIF), totatul datoriei publice si private, la nivel global, este de 247.000 miliarde dolari, reprezentand 318% din PIB-ul global. Majoritatea tarilor lumii, chiar si cele dezvoltate sunt supraindatorate. In lume sunt in circulatie titluri de valoare de peste 300.000 miliarde dolari, care de mult nu mai au nicio acoperire in aur sau valute. Tendintele inflationiste cu care se confrunta si Romania, cresterea dobanzilor, Rezerva Federala a SUA, crescand dobanda de referinta la 2,25%, cu intentia de a o majora la 3,5% pana in 2020, sunt elemente care vor alimenta criza de lichiditate. Odata cu cresterea dobanzilor, investitorii vor fi tentati sa-si investeasca banii in obligatiuni, retragandu-i de pe pietele de capital, care, evident, se vor prabusi. Supraevaluarea actiunilor companiilor americane, datoriile suverane ale tarilor europene (Grecia, Italia), maximele istorice inregistrate in ultimii doi ani, atat pe burse, cat si pe pietele imobiliare, anunta sfarsitul balului. Bomboana de pe coliva o reprezinta razboiul comercial al SUA cu China si Europa. Politica protectionista a lui Trump, materializata in impunerea unor suprataxe vamale, a generat deja masuri de retorsiune din partea Chinei si Europei. Cresterea taxelor vamale franeaza liberul schimb si volumul marfurilor tranzactionate cu consecinta contractarii economiei globale. Mai sunt cativa sacali internationali care se imbogatesc in perioadele de recesiune economica. Cumpara in criza cu cateva miliarde de dolari companii care valoreaza zeci sau sute de miliarde. Criza s-a dovedit pentru acesti speculanti cea mai buna oportunitate de a face bani.

Oricat de triumfalist am prezenta situatia din Romania, nici pe departe nu stam pe roze. Am construit Legea bugetului de stat pe o crestere economica de 5,5%. Asa cum anticipam la inceputul anului, cresterea economica nu va depasi 4%. Saptamana aceasta, si FMI si-a revizuit prognoza de crestere economica pentru Romania de la 5,1% la 4%. Asta inseamna ca nici veniturile bugetare prognozate la 287 miliarde lei nu se vor incasa, ci undeva la maxim 270 miliarde lei. Ce ne facem ca am angajat deja cheltuieli de 314 miliarde lei, din care preponderent pe salarii, pensii si ajutoare sociale? Marind ecartul dintre cheltuieli si venituri, riscam sa iesim din tinta de deficit bugetar de 3%, asumata prin Tratatul de la Maastricht. Vom sacrifica si anul acesta investitiile. In rest, suntem campioni la deficite. La fel de prost stam si pe deficitul de cont curent, unde si anul acesta o sa sarim de 12 miliarde euro. Datoria externa a ajuns la o valoare record de 98 miliarde euro, doar in contul dobanzilor platind anul acesta 3,5 miliarde euro. Romania se imprumuta din ce in ce mai greu si la costuri din ce in ce mai mari, Guvernul intrand deja in rezervele BNR pentru a finanta datoria. Avem nevoie urgenta de o remaniere guvernamentala. Avem nevoie in Guvern de oameni competenti, vizionari si curajosi, care sa restructureze aparatul bugetar, sa modernizeze statul, sa reformeze marile sisteme publice. Dar, in primul rand, sa pregateasca tara pentru criza".

Sursa: DCNews.ro

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

fondul monetar international fmi economia globala remus borza
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2018 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1579 (s) | 21 queries | Mysql time :0.026912 (s)