Titlurile zilei

Gest mizerabil al unui primar din județul Iași! Toată lumea este șocată și dezgustată de modul în care se comportă cu un loc celebru în toată România – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Publicat: 17 iun. 2021
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Gest mizerabil al unui primar din județul Iași Toată lumea este șocată și dezgustată de modul în care se comportă cu un loc celebru în toată România - GALERIE FOTO EXCLUSIV
Chiar dacă este un monument istoric cu o valoare inestimabilă, drumurile care duc spre Biserica "Sfântul Nicolae" din localitatea Aroneanu, județul Iași, sunt pline de gropi și întreg arealul a devenit o groapă de gunoi.

Un primar din județul Iași revoltă o întreagă comunitate prin modul în care se comportă cu un loc celebru în toată România. Astfel, la un monument istoric cu o valoare inestimabilă, drumurile care duc spre el arată deplorabil și întreg arealul e plin de gunoaie. Este vorba despre Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Aroneanu. Aici, primarul Benone Moruzi nu face nimic pentru a pune în valoare importantul lăcaș de cult

Primarul Benone Moruzi nu face nimic pentru a pune în valoare un important lăcaș de cult și monument istoric, aflat la doar câțiva kilometri de orașul Iași. Drumurile care duc spre el arată deplorabil și întreg arealul e plin de gunoaie. Este vorba despre Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Aroneanu. Contactat telefonic de reporterii Cotidianului „BZI” pentru a oferi explicații, acesta nu a răspuns. Mai mult, locul nu este semnalizat și nici pus în valoare tocmai pentru a deveni un punct de atracție turistică.

În 2014, la Biserica „Sfântul Nicolae”, arheologii au descoperit oseminte vechi ale unor călugari greci, chiar de la Muntele Athos

Interesant este că în 2014, la Biserica „Sfântul Nicolae”, arheologii au descoperit oseminte vechi ale unor călugări greci, chiar de la Muntele Athos. Totul s-a petrecut la Mănastirea „din Țarina Iașilor”, în apropierea locului în care domnitorul Alexandru Lăpușneanu, tatăl natural al lui Aron Vodă, construise așa-numita „Mănăstire de la Greci”. Ea a fost ridicată, cel mai probabil, între anii 1593-1594. Cu toate că în anii care au trecut s-au mai făcut săpături și sondaje arheologice la acest celebru edificiu de cult, acum 7 ani a demarat un amplu program de reabilitare și restaurare a monumentului aflat pe lista celor de patrimoniu național. Echipa de cercetători a fost coordonată de reputatul arheolog Stela Cheptea, de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași, din cadrul Academiei Române.

Scheletele găsite ar putea aparține, pe de o parte, unora dintre ctitorii bisericii, dar și a unor călugări greci ajunși de la Muntele Athos

Scheletele găsite ar putea aparține, pe de o parte, unora dintre ctitorii bisericii, dar și a unor călugări greci ajunși de la Muntele Athos. Biserica este foarte posibil să fi fost ridicată în timpul celei de-a II-a domnii a lui Alexandru Lăpușneanu. Trebuie spus că, în acea perioadă, în jurul orașului Iași au fost ridicate o serie de mănăstiri fortificate, fie că vorbim de cea de la Socola, Cetățuia, Galata sau Hlincea, care erau puncte de supraveghere a celor mai importante zone de ieșire din oraș, dar și a drumurilor comerciale importante. De asemenea, de menționat că din secolul al XVI-lea, în Moldova, oamenii care au contribuit la ctitoria unui lăcaș de cult erau îngropați în zona pronaosului.

Punct strategic de supraveghere a Iașului

Conform datelor istorice oficiale, monumentul a fost ridicat de Aron Vodă Tiranul, cu materiale pregătite de domnul anterior, Petru Șchiopul. Este ultima ctitorie a unui domn din stârpea Mușatinilor. Se pare că biserica a fost reconstruită pe fundația ctitoriei mai vechi, zidită de Alexandru Lăpușneanu, tatăl natural al lui Aron Vodă, în a doua domnie – 1564 și 1568. Este vorba despre biserica amintită în documente ca Sf. Nicolae de la Greci. În 1606, Ieremia Vodă Movilă a închinat Aroneanu la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, după cum lăsase și Petru Vodă Șchiopul. Acoperișul Bisericii Aron Vodă a fost reparat la 1742. Biserica a fost reparată și la 1787. Incinta de zid și clădirile anexe au dispărut. Un document din 1811 arată că mănăstirea era în ruină, toate cele bisericești fiind „stricate și rupte”, se arată în documente.

Adauga un comentariu