National

Gheorghe Piperea: Este momentul ca BNR si FMI sa intervina

Publicat: 13 ian. 2016
1

BCR a pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) un proces colectiv privind clauzele abuzive din contractele de credit initiate de cateva sute de clienti ai bancii reprezentati de avocatul Gheorghe Piperea.

Avocatul a anuntat ca a primit motivarea deciziei din 2123 din 20 oct. 2015 a ICCJ, decizie in care i s-a dat irevocabil castig de cauza in procesul colectiv contra BCR, in dosarul denumit de G1.

Judecatorii au decis ca dobanda de referinta variabila (DRV) a BCR este abuziva, intrucat permite bancii sa o modifice unilateral, astfel ca a dispus schimbarea acesteia si implicit recalcularea ratelor lunare la credite, prin emiterea de noi grafice de rambursare.

In acest context, Gheorghe Piperea a spus ca este momentul ca BNR si FMI sa intervina.

„Aspectul negativ al motivarii in cazul G1 consista in faptul ca, desi considera perfect justificata in toate contractele restituirea sumelor platite nedatorat cu titlu de DRV, totusi, ICCJ a decis ca aceasta restituire este prematura in cazul contractelor lasate in totalitate fara dobinda (cele cu marja zero), cita vreme nu sunt calculate cu precizie sumele de restituit, iar in fata instantei de recurs nu s-ar fi putut efectua o expertiza. ICCJ invita reclamantii care au contracte cu marja zero la o alta actiune in justitie, ceea ce este criticabil, mai ales ca „precizarea” sumelor de restituit este o chestiune de care se ocupa executorul judecatoresc, in faza de executare silita.

Ramine de vazut cum se va pozitiona BCR in acest caz, mai ales ca in toamna se lauda ca vrea sa „recistige” increderea clientilor. Va vrea sa evite noi litigii sau va vrea sa mai cheltuie citeva milioane cu avocatii pentru a pierde cu brio?

Desi motivarea solutiei in speta G1 nu este un monument de precizie si luminozitate, merita remarcate, in treacat, citeva statuari ale ICCJ, mai ales pentru caracterul lor de principiu:

(i) clauza de dobinda de referinta variabila nu este exprimata intr-un limbaj usor inteligibil (p.102), ci in termeni de maxim echivoc (p.103), ceea ce face cu totul improbabile atit negocierea clauzei, cit si acordul de vointa al partilor cu privire la continutul acestei (p.105); efectul acestui echivoc este acela de a rasturna prezumtia de buna-credinta a bancii, „fapt care pune ab initio buna-credinta a bancii sub semnul indoileii” (p.105);

(ii) dezechilibrul semnificativ rezulta din faptul ca banca „isi aroga dreptul discretionar de a stabili criteriile dupa care variaza dobinda, cu luarea in considerare doar a acelor indici financiari care sa ii procure profit in orice situatie de fluctuatie a pietei financiare” (p.105);

(iii) imprecizia clauzei de DRV, lasata sub aspectul aplicarii exclusiv la indemina bancii, se poate repercuta asupra executarii contractului de o maniera imprevizibila, „putind transforma un contract funciarmente comutativ, in care intinderea drepturilor si obligatiilor trebuie sa fie cunoscuta inca de la incheierea acestuia sau cel putin determinabila, intr-un contract aleatoriu, ale carui costuri, daca ar fi putut fi macar cunoscute, nu ar fi fost acceptate de imprumutati” (p. 106); argumentatia este reluata si in p.109, unde, in plus, se arata ca aceasta clauza de DRV „face litera moarta din caracterul determinat al prestatiilor” si face imposibil de determinat la momentul incheierii contractul cuantumul sumei de restituit cu acest titlu;

(iii) clauza de DRV lasa modul de calcul al dobinzii de referinta variabila (DRV) la latitudinea exclusiva a bancii, ceea ce face ca obligatia imprumutatului impusa cu acest titlu sa fie contractata sub conditie pur potestativa si sa fie nula absolut si din acest punct de vedere (p.109).

Cele trei puncte de mai sus sunt statuari jurisprudentiale care vor deveni precedent judiciar in toate cazurile similare in care este sau va fi fost implicata BCR, inclusiv – sau mai ales – in actiunile de tip class action formulate de ANPC impotriva BCR (actiuni care sunt tergiversate de BCR prin tot felul de excursii pe la Curtea Constitutionala).

Avind in vedere cele de mai sus, eu zic ca e momentul ca BNR si FMI sa intervina. E clar ca e risc sistemic. Iar BCR este prima din cele 10 banci sistemice din Romania, nu?”, a spus Gheorghe Piperea.





Adauga un comentariu