News Flash:

Ghid Sanatate Buna Ziua Iasi - Principiile alimentare in curele de slabire

6 Octombrie 2009
821 Vizualizari | 0 Comentarii
Ghid Sanatate Buna Ziua Iasi Principiile alimentare in curele de slabire
In alcatuirea unei cure de slabire pe termen lung, care sa duca in timp la schimbarea obiceiurilor alimentare nesanatoase care au dus la cresterea in greutate si care sa nu afecteze starea de sanatate a pacientului se includ cele trei principii alimentare de baza (proteine, lipide si glucide), alaturi de vitamine, minerale, enzime si lichide. Energia necesara functionarii organismului este data doar de proteine, lipide si glucide. Aceste trei categorii sunt factorii nutritivi energogeni si care au si un rol plastic in refacerea tuturor tesuturilor uzate. Mineralele si vitaminele au, mai ales, functia de catalizatori ai proceselor biochimice.

Importanta lichidelor

Enzimele sunt proteine speciale care intermediaza sau accelereaza reactiile chimice din organism. Ele provin din trei mari retele: reteaua alimentara, reteaua metabolica si reteaua digestiva. Lichidele constituie mediul indispensabil de desfasurare a vietii. Din aceste motive, dietele care nu respecta aceste principii, desi vor duce la scaderea in greutate, nu vor putea fi respectate pe termen lung si vor cauza grave afectari ale starii de sanatate. Cu cat dietele sunt mai restrictive, cu atat starea de sanatate va fi mai grav afectata. In conditiile in care pacientul prezinta si afectiuni asociate, consecintele pot fi fatale. Dietele "minune" care duc la scaderi foarte mari in greutate intr-un timp scurt au trei inconveniente: afecteaza starea de sanatate, kilogramele pierdute se pun la loc si apare efectul Yo-Yo, care, intr-o noua cura de slabire incetineste metabolismul, iar cura nu mai da rezultate.



Functionarea creierului depinde de lipide

Lipidele sunt esentiale pentru buna functionare a creierului, in a carui componenta reprezinta 60 la suta. Alt motiv pentru care sunt esentiale in dieta este existenta unor vitamine (A, D, E, K) care nu sunt solubile decat in grasime. Grasimile "bune" (nesaturate, acizii grasi esentiali care contin omega 3 si omega 6) sunt necesare lubrifierii organismului si au ca si consecinta o intensificare a proceselor metabolice. In lipsa lor, acestea incetinesc si se ajunge la o slabire mult mai dificila. Consumul de lipide duce la constituirea rezervelor de energie in organism pentru cazuri de nevoie. Un gram de lipide furnizeaza 9,3 kilocalorii, spre deosebire de glucide si proteine care furnizeaza numai 4 kilocalorii.
Grasimile se impart in trei categorii: saturate, mononesaturate si polinesaturate. Grasimile saturate (rele) sunt: grasimile animale, margarina, prajelile, uleiurile dublu rafinate, hidrogenate si grasimile in exces. Ele trebuie evitate cu mare grija. Grasimile mononesaturate sunt cele mai sanatoase, dar atentie, prin prelucrari termice pot suferi transformari nocive. Un exemplu este uleiul de masline care trebuie folosit numai neprelucrat termic. El este benefic pentru bila si ficat. Contine multe vitamine (A, B, C si E), dar si minerale (fier, magneziu si fosfor). Are efect usor laxativ si o buna toleranta gastrica. Grasimile "bune" se gasesc in nuci, seminte, alune in special cele de padure (fara a fi prajite), ulei virgin de masline presat la rece, avocado, peste gras (macrou, hering, somon). In principiu sunt grasimile naturale, nerafinate si netratate termic.
Exista o legatura intre grasimi si colesterol. Sunt si grasimi care pot sa scada nivelul colesterolului "rau" (LDL). Aceste afirmatii sunt facute de Michel Montignac, care clasifica grasimile in trei categorii:
- grasimile care cresc colesterolul. Acestea sunt grasimile saturate, adica acele lipide existente de obicei in produsele de origine animala cum ar fi carne si preparate din carne, unt, branza, smantana, lactate integrale, untura, dar si uleiul de palmier sau acizii grasi trans din unele tipuri de margarina sau rezultati prin prelucrare termica;
- grasimi care influenteaza putin colesterolul. Acestea se gasesc in oua, carne de pasare fara piele si crustacee;
- grasimi care scad colesterolul. Acestea sunt uleiurile vegetale (floarea soarelui, masline, porumb sau rapita) si pestele marin si oceanic (macrou, ton, somon, sardine si hering). Grasimea de peste nu intervine in metabolismul colesterolului si contine acizi grasi omega 3, necesari pentru prevenirea tulburarilor cardiovasculare.
In functie de tipologie acizii grasi se impart in cinci categorii:
- acizi grasi saturati care cresc colesterolul "rau". Acestia se gasesc in carne, mezeluri, lapte integral, unt, smantana, branza, oua etc;
- acizii grasi mononesaturati, care nu actioneaza asupra colesterolului, adica "buni", se gasesc in uleiul de masline;
- acizii grasi polinesaturati vegetali care nu cresc colesterolul, consumati in stare naturala. Acestia se gasesc in: fructe oleaginoase (alune, nuci, fistic si susan), ulei de floarea soarelui (dar nu prajit, ci crud in salate). Daca acesti acizi sunt hidrogenati se intaresc, se transforma in acizi trans si sunt nocivi (de exemplu margarina);
- acizii grasi polinesaturati de origine animala se gasesc in peste (scad colesterolul) si in crustacee (influenteaza putin colesterolul);
- acizii grasi trans sunt acizi periculosi care au suferit transformari in timpul proceselor de prelucrare. Acestia se gasesc in biscuiti, produse de patiserie si in orice alte preparate la temperaturi inalte si supuse procesului de hidrogenare.
Acizii grasi esentiali nu pot fi produsi in organism. Efectele benefice ale acizilor grasi esentiali sunt urmatoarele: scad colesterolul, cresc imunitatea, hranesc organele reproducatoare si tesutul osos, imbunatatesc calitatea pielii si a parului. Relevante sunt semintele de in care contin 55 la suta acizi grasi omega 3. Inul reprezinta si o sursa extraordinara de fibre de inalta calitate, precum si de proteine vegetale. Semintele de in combat constipatia, colita, hemoroizii, hipertensiunea arteriala, bolile de inima si cresterea colesterolului. Unicitatea semintelor de in consta in faptul ca ele contin omega 3 si omega 6. Sunt cea mai bogata sursa de omega 3 din lume.
Alimentele bogate in omega 3 sunt uleiurile (nuci, rapita, germeni de grau, soia, peste), grasimea de gaina, untul, pestele oceanic si alunele de padure.
Alimentele bogate in omega 6 sunt uleiul de floarea soarelui, nucile, uleiul de soia, germenii de grau, semintele de floarea soarelui, arahidele, uleiul de masline, oul intreg, untul si untura de peste.
Dr. Cristina BUMBARU
Medic primar medicina de familie
Competenta medicina de intreprindere


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

importanta lichidelor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1412 (s) | 22 queries | Mysql time :0.012177 (s)