News Flash:

Gigi Becali si Michael Kohlhaas

7 Aprilie 2009
901 Vizualizari | 0 Comentarii
Titus Ceia
In mod normal, Mercedes-ul lui Gigi ajungea piese. Asa era cel mai putin riscant. Ceva cunostinte de mecanica auto mai aveau baietii aia neastamparati ai Gemenilor. Ar fi desfacut paranghelia surub cu surub, delicat, sa nu se zgarie, apoi maritau totul pe-ndelete, la pret de chilipir. Un ban bun la vreme de criza nu strica.
Chestia e ca nici machidonul nu s-a lasat. In definitiv, era mertanul lui, il platise cinstit, pret de o mie de mioare.
Asa porneste totul. De la o ambitie. Daca stia Gigi ce stie acuma, sufla si-n iaurt. Nestiind, i s-au incetosat ochii de enervare si a asmutit haita de bodyguarzi pe chilipirgii. In doi timpi si trei miscari, haita i-a gasit, i-a incoltit, i-a prins, i-a bagat in portbagaj si i-a adus la sefu'.
Acu', ca sefu-i painea lui Dumnezeu, stie o tara-ntreaga. Stiau si gemenarii si pe asta s-au bazat. I-am vazut si eu, i-ati vazut si dumneavoastra cat de relaxati erau la barul unde-i invitase machidonul. Le soptise o pasarica la ureche ca nu pleaca acasa cu mana goala, si asa a si fost. Dupa o scurta predica, in final au primit de la Gigi bani de taxi, ca tot nu mai aveau masina.
Pana la urma, in toata povestea asta, cu hoti, guarzi privati si mascati, exista o nota de tragism multiplicata din greu de apropiatele sarbatori. Ce sa faca, Doamne pazeste si apara, Razboinicul Luminii la tuhaus?
Raspunsul vine de la sine.
Post negru.

In alte doua cuvinte, vremea patimilor.
S-ar mai pune aici o problema. O fi cu dreptate sau n-o fi? Exista pilde (sau precedente) in folclor, in cartile sfinte, in literatura lumeasca?
Eu am descoperit una. Conform acestei pilde, Gigi a scapat chiar ieftin. Ca sa fiu mai explicit, Heinrich Von Kleist a tras semnalul de alarma inca acum doua secole, in nuvela sa exemplara (si ecranizata) "Michael Kohlhaas".
Stiti ce se intampla acolo?
Se intampla ca lui Michael i se fura nu limuzina, ci caii. Neamtul, gospodar destoinic, nu accepta asa ceva. Impreuna cu oamenii sai de credinta, incepe lupta. Pentru caii lui Kohlhaas se pune foc la conacul tipului savarsitor de abuz. Rinul e in flacari. Partasii abuzantului sunt domoliti (sau demolati) cu spada. E zavera mare!
Cum era si normal, puterea judecatoreasca si executiva - reprezentanta prin principele elector - s-a autosesizat si a facut dreptate.
Iata cum arata in cartea lui Von Kleist aceasta dreptate.
In primul rand, hotul a fost silit sa dea caii inapoi, in buna randuiala, grasi si frumosi, asa cum i-a luat din grajdul omului.
In al doilea rand, Michael Kohlhaas, rebelul care a vrut sa-si faca dreptate singur, a fost dat pe mana calaului, iar acesta l-a descapatanat cu multa indemanare si fara durere.
***
As avea de adaugat doar doua lucruri.
1. E drept, atunci erau alte vremuri.
2. Comentariile sau intrebarile sunt de prisos.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1394 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020685 (s)

loading...