National

Guvernul Ciolos la 10 luni: mici realizari si mari amanari

Publicat: 23 sept. 2016
1

Cu voie sau fara voie, premierul Romaniei  ne va spune azi care sunt realizarile guvernului pe care il conduce de 10 luni incoace. Dacian Ciolos  va merge in Parlament  sa prezinte raportul privind situatia economica a Romaniei. Bilantul activitatii Guvernului va fi prezentat  la solicitarea unei anumite parti a clasei politice, in urma scandalului iscat de proiectul de modificare a Codului Fiscal. Pana acum , Guvernul nu a mai prezentat un bilant al masurilor realizate din planul de guvernare ,  desi cred ca era necesar un raport periodic.

Inainte de prezentarea pe care o va face premierul astazi,  voi face si eu o trecere in revista a masurilor economice  asumate  in planul de guvernare si a stadiului lor de realizare. Exista  domenii unde am identificat cateva progrese,  dar si zone in care nu s-a realizat absolut nimic.

Debirocratizare

Planul de guvernare mentioneaza  ca debirocratizarea este un deziderat important al acestui Guvern.  Mai exact, se dorea: “Debirocratizare, simplificare si armonizare a reglementarilor. Elaborarea de masuri care sa asigure un raport corect intre stat si contribuabil”.

Am ales acest capitol  in incercarea de a incepe analiza intr-o nota pozitiva. Da, in aceasta zona, Guvernul a realizat cateva lucruri, printre care eliminarea taxelor extrajudiciare pentru cartile de identitate si pentru cazierul judiciar, eliminarea obligativitatea copiilor legalizate si introducerea emailul ca modalitate de a trimite dovada platii amenzii rutiere. Lista e mai lunga si cu siguranta, daca aceste masuri sunt aplicate corect, ele vor face viata mai usoara multor romani.

Cercetare

Planul de guvernare mentioneaza “Cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, valorificarea talentului si expertizei Romanilor din tara si diaspora pentru competitivitate economica si bunastarea cetatenilor” ca arii de interes pentru acest guvern.

Am putea acorda si aici o bila alba pentru adoptarea de catre Guvern a  masurii  care prevede faptul ca  angajatii din cercetare vor fi scutiti de plata impozitelor si taxelor salariale. Dat fiind timpul relativ scurt pe care acest Guvern l-a avut la dispozitie pana acum, la acest capitol am putea spune ca stam, cat de cat, bine.

Transparenta

La acest capitol, planul de guvernare  mentioneaza : “Cresterea transparentei administratiei centrale si locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice” si “Dezvoltarea platformelor online de interactiune sistematica intre Guvern si societate, inclusiv cu Romanii de pretutindeni”.

Nici aici rezultatele nu lipsesc cu desavarsire, dar nu sunt nici spectaculoase, din punctul meu de vedere.  Guvernul a realizat  platforme online, precum Transparenta Bugetara, menite sa transparentizeze cheltuielile tuturor entitatilor de stat. Dar, s-au facut si greseli, publicandu-se   date cu caracter personal pe site-ul ANAF-ului. Acesta incalcare a legii a fost sanctionata de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Datelor Personale, astfel ca ANAF- ul a fost amendat cu 16.000 lei.

Pe de alta parte, acest guvern tehnocrat (ca si multe guvernele politice, de fapt) a fost transparent doar cu ce i-a convenit. Datele despre  incasarile bugetare au fost prezentate lunar, insa in formatul care punea in cea mai buna lumina activitatea ANAF.

Legile si ordonantele aprobate sunt comunicate in presa, cu exceptia celor controversate. Un exemplu in acest sens il reprezinta, masura amanarii de pe 15 mai pe 31 august a acordului FATCA, care prevedea schimbul de date financiare cu SUA. Aceasta amanare importanta s-a facut pe sest. Cel mai concludent exemplu ramane pregatirea marii modificari a  Codului Fiscal prin Ordonanta de Urgenta fara sa fi fost dezbatuta sau fara sa fi fost facuta publica, pana cand proiectul, deja in proces de avizare, a iesit pe surse in presa.

Afaceri economice europene

Interactiunea cu Bruxelles este, de asemenea, prevazuta  in programul de guvernare prezentat in noiembrie 2015: “Coeziunea politica in cadrul Uniunii Europene a fost erodata in ultimul an de crize profunde, cea a monedei euro, provocarea sistemului actual de tratate venind din partea Marii Britanii, criza fară precedent a migratiei catre Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franta”, se spune in program. Se mai precizeaza ca: “Toate aceste crize au expus lacune in arhitectura juridica si institutionala a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desavarsire a procesului de integrare in domenii precum piata unica, moneda comuna sau cadrul de functionare a Spatiului Schengen.”

Performantele guvernului in aceasta arie sunt extrem de reduse. Un exemplu pozitiv este numirea la Ministerul de Finante a unui secretar de stat care are ca mandat coordonarea activitatilor legate de preluarea a presedintiei Consiliului UE de catre Romania,  in perioada iulie-decembrie 2019.

In schimb, in urma cu doar cateva zile, Presedintele Iohannis anunta ca vom renunta la aderarea la moneda euro in 2019, asa cum fusese initial anuntat. Presupun ca Guvernul a fost instiintat de aceasta majora modificare de calendar, dat fiind  ca vorbim despre „guvernul domnului Iohannis”. Tot nu suntem in Schengen si nu avem niciun plan concret referitor la negocierile cu Marea Britanie in urma Brexit. Este adevarat ca Brexit nu era un eveniment foarte probabil la momentul conceperii planului de guvernare, dar, existenta unui plan de actiune pentru negocierile  importante care vor urma,  se incadreaza intra in liniile generale descrise in planul de guvernare privind interactiunea Romaniei cu UE.

Guvernanta corporativa

Acest Guvern si-a exprimat dorinta pentru  „Continuarea procesului de restructurare si eficientizare a activitatii companiilor in care statul detine controlul si implementarea principiilor de guvernanta corporativa.”

Legea 111/2016 care modifica ordonanta 109/2011 a guvernantei corporatiste a intrat in vigoare in 4 iunie 2016, dar nici pana in acest moment nu avem norme de aplicare! Cum legea prevede ca masurile se aplica de la 50 de zile de la publicarea normelor, noile prevederi de guvernanta corporatista nu se aplica nici azi! Intre timp, apropiatii premierului si ministrilor sunt numiti in consilii de administratie bine remunerate, fara a face dovada ca au competente pentru ocuparea acelor pozitii. Ministerul de Finante a anuntat, de exemplu, ca va selectiona membrii din conducerea CEC pe criterii transparente si a demarat o procedura de achizitie de servicii de recrutare de personal pentru selectarea membrilor Consiliului de Administratie al CEC. Acesta recrutare profesionista va dura ceva timp si, intre timp,  in consiliul de administratie al CEC sunt numiti apropiati ai acestui Guvern, precum actualul Presedinte ANAF. Din acest punct de vedere, acest guvern nu a facut nimic pentru a imbunatati  situatia din companiile de stat,  perpetuand o cutuma gresita, de a suplimenta veniturile secretarilor de stat si ai presedintilor de agentii prin numirea lor in aceste functii.

Stabilitate si predictibilitate

Acest guvern mai declara in noiembrie 2015 ca urmareste „Stabilizarea mediului economic si cresterea gradului de incredere a agentilor economici si a capitalului in perspectiva dezvoltarii economiei. Evitarea derapajelor economice potentiale intr-un an electoral” si “Asigurarea unui cadrul fiscal si de reglementare care sa fie stabil, predictibil, transparent.”

Din pacate, acest guvern a esuat pe acest front. Este adevarat, este extrem de dificil sa proiectezi stabilitate si predictibilitate atunci cand exista un mandat pe o perioada scurta de timp. Asta nu putem imputa Guvernului, dar este o realitate pe care au resimtit-o mai mult ca sigur, mai ales cand in discutiile cu investitorii si partenerii externi.

Insa, au facut  greseli care au adancit lipsa de predictibilitate. Proiectul de modificare a 183 de articole ale unui Cod Fiscal abia intrat in vigoare la inceputul anului a fost o mare greseala,  care pune sub semnul intrebarii predictibilitatea fiscala. De asemenea, Premierul Ciolos a afirmat public ca Romania ia in considerare depasirea deficitului de 3% impus prin Tratatul de la Maastricht si eliminarea reducerilor de taxe prevazute sa intre in vigoare in 2017 conform actualului Cod Fiscal.  Aceste lucruri inspira mediului de afaceri instabilitate si impredictibilitate din partea statului.

Bugetul

Programul de guvernare prevede „Elaborarea bugetului pe 2016 cu mentinerea tintelor de stabilitate macroeconomica.”

Bugetul aprobat de Guvern nu se incadreaza in limitele de deficit agreate cu Comisia Europeana si  nu respecta MTO. Bugetul pe 2016 este realizat pe un deficit structural de 2,73% , in loc de 1%. Nu era imposibil de realizat. MTO s-a atins si in 2014, in timpul mandatului meu, iar bugetul pe 2015, aprobat de mine, de asemenea,  respecta acest deficit. in schimb, tocmai Ministrul de Finante care a semnat acest buget in decembrie, informeaza Parlamentul in septembrie referitor la posibila sesizare a Curtii Europene de Justitie de catre Comisia Europeana privind neincadrarea intr-un deficit structural de 1%.

Colectare

Privind colectarea taxelor, planul de guvernare mentioneaza “ Imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin incurajarea conformarii voluntare, modernizarea, profesionalizarea si descentralizarea administratiilor fiscale. Imbunatatirea activitatii ANAF in vederea continuarii cresterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectarii taxelor si impozitelor. Finalizarea implementarii proiectului Bancii Mondiale de restructurare si reformare a activitatii administratiei fiscale.”

Desi au existat dificultati mari la inceputul anului, dupa primele 7 luni ale acestui an, situatia veniturilor colectate de ANAF s-a imbunatatit si au ajuns sa fie in linie cu programul de colectare (cu 0,5% peste program, mai exact). Dar,  colectarea la bugetul general consolidat ramane slaba, cu 2,4% sub cea de anul trecut, cand nu exista o crestere economica atat de mare precum cea din 2016 si, deci, baza de impozitare era mai mica.

Totusi, masurile de conformare voluntara, precum plata cu cardul la ghesurile ANAF-ului, sunt binevenite si reprezinta pasi in directia imbunatatirii  relatiei cu contribuabilul si a usurarii platii.

In schimb, nu au fost luate masuri de imbunatatire a activitatii ANAF-ului, si,  mai mult decat atat, Directia Marilor Contribuabili a fost aspru critica de FMI intr-un raport facut public in aceasta luna.

Proiectul Bancii Mondiale de restructurare a ANAF nu a fost finalizat si e foarte posibil sa nu fie finalizat pana la finalul mandatului,  desi guvernul si-a asumat acest lucru. Nu este neaparat vina ANAF-ului, cat cea a celor care au scris  planul de guvernare. Acestia nu au inteles calendarul agreat de Banca Mondiala pentru acest proiect,  care prevede ca  termen de finalizare a acestui proiect anul 2019.

Remunerare dupa performanta

S-a dorit un „Sistem diferentiat de remunerare, in functie de performantă”. Intentia este laudabila, dar extrem de dificil de realizat in practica pentru sistemul public.

Ministrul Muncii a incercat o astfel de abordare in ordonanta salarizarii aprobata in 8 iunie 2016. A propus ca, in limita a 2% din cheltuielile cu salariile, sa se acorde premiile anuale, semestriale si trimestriale. Acestea ar putea fi acordate numai dupa aprobarea conditiilor de reforma si a criteriilor de performanta, prin Hotarare de Guvern. Cum aceste conditii si criterii nu exista pana acum, acesta masura ramane la nivel de intentie si pur teoretica.

Investitii

Planul de guvernare mentioneaza „Prioritizarea investitiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investitiilor finantate din fonduri nationale si a celor din fonduri europene pe baza prioritatilor de dezvoltare”. in noiembrie 2015 se dorea si „Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investitiilor straine in domenii de varf, crearea unui fond national de investitii, a unei banci nationale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene si prin dezvoltarea pietei de capital.”

Prioritizarea investitiilor la nivel central nu s-a facut, desi exista o unitate creata in acest sens  la Ministerul Finantelor. Din pacate, in acest domeniu ne miscam in directia gresita, deoarece unele ministere intentioneaza sa-si prioritizeze propriile investitii, lucru care nu va duce la reducerea risipei si nici la  un bun management al cheltuitelor guvernamentale.

desi au fost demarate  in timpul guvernului Ponta, fondul de investitii si  banca de dezvoltare nu s-au finalizat pana azi. Astfel de institutii existente deja in alte tari si faciliteaza finantarea unor proiecte mari de importanta strategica, precum cele de infrastructura si energie, fara a mari deficitul si datoria publica.

Achizitii publice

S-a mentionat in programul de guvernare si  „ Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice, in sensul simplificarii acesteia si impunerea unei transparente totale in acordarea contractelor publice in administratia centrala si locala”.

Mare parte din aceasta treaba a fost terminata chiar dinainte ca acest guvern sa isi depuna juramantul. Cele patru noi legi ale achizitiilor publice au fost trimise in Parlament de Guvernul Ponta. De asemenea, strategia pentru achizitii publice a fost aprobata de guvernul anterior si laudata la Bruxelles, inclusiv in MCV. Preluate de noul guvern, lucrurile nu au mers asa de bine pentru imbunatatirea legislatiei in acest domeniu. Pe de o parte, din cauza Parlamentului care a amanat aprobarea celor patru legi nepermis de mult, pe de alta parte, din cauza Guvernului care nu a aplicat strategia in integralitate si a amanat masuri esentiale precum semnarea imprumutului cu BEI pentru training-ul celor care vor aplica noile legi. in concluzie, multe achizitii au fost amanate si implementarea noilor masuri a fost mult intarziata.

Infrastructura

Planul de guvernare spune ca “Investitiile in infrastructura vor fi tratate cu prioritate, vazute fiind ca elementul esential in deblocarea potentialului de atractivitate investitionala a Romaniei”

Nu pare deloc ca investitiile in infrastructura sunt tratate cu prioritate de acest Guvern.  La rectificarea bugetara din luna august, de la Ministerul Transporturilor au fost taiate fonduri de aproximativ 400 milioane de lei.

Fonduri europene

Programul de guvernare puncteaza imbunatatirea absorbitei de fonduri europene si a calitatii proiectelor derulate pe fonduri europene. “Guvernul se va concentra pe identificarea si eliminarea vulnerabilitatilor in absorbtia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare si va identifica solutii rapide de implementare soi eliminare a blocajelor” se spune in Plan.

Aici situatia este dezastruoasa. Un memorandum discutat in sedinta de Guvern din 27 iulie 2016 arata ca absorbtia fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 este 0%!  Din pacate, acesta este unul dintre cele mai mari esecuri ale acestui guvern. Pentru a imbunatati absorbtia, premierul a inlocuit un ministru care nu a facut nimic si nu spunea nimic, cu unul care face tot nimic, dar in schimb, are gura mare. Cu siguranta, nu suntem pe drumul cel bun.

Concluzie

Astept cu mare interes raportul premierului Dacian Ciolos  in fata Parlamentului,  desi nu s-a realizat mare lucru din programul de guvernare asumat de actualul guvern.

Sper ca nu ne va subestima inteligenta si nu se va lauda cu o crestere economica record. Este adevarat, potrivit estimarilor publicate de INS, PIB-ul a crescut cu 5% in semestrul I 2016 comparativ cu perioada similara a anului trecut. Eurostat, de asemenea, confirma avansul economiei romanesti. Cu o crestere a PIB de 1,5% in trimestrul II din 2016 comparativ cu trimestrul I, Romania a inregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state UE. Investitiile straine au crescut cu 22,7% in primul semestru al anului 2016 relativ cu aceeasi perioada a anului trecut, conform BNR. Insa, orice economist care se respecta stie ca o astfel de crestere este generata de masurile luate cu un an sau doi in urma si nu se datoreaza neaparat conditiilor actuale. Efectele guvernarii Cioloș  se vor reflecta  abia in anii urmatori.

De asemenea, ar fi total neinspirat daca ar  mentiona masuri care au intrat in vigoare in timpul mandatului sau dar care au fost adoptate de Guvernul Ponta si de Parlament anul trecut, precum reducerea TVA la 20% si reducerea impozitului pe dividente de la 16 la 5%. Vom vedea  astazi, prin meritele pe care si le va asuma,  daca Premierul a ramas tehnocrat sau s-a transformat in politician.

Bilantul este trist,  mai ales ca aveam asteptari mari de la un guvern tehnocrat. Am sperat ca va adopta masuri economice sanatoase si bine argumentate, in urma unei consultari publice reale.  ca va incerca sa ia chiar si masuri mai nepopulare, dar necesare,  pe care guvernele politice nu indraznesc sa le ia de teama ca vor fi sanctionati de electorat.  in schimb, ne-am pricopsit cu unii ministri care, ori nu au legatura cu domeniul pe care il conduc, ori sunt specialisti de mana a doua, care nu inteleg sistemul nici dupa 10 luni de guvernare si care sunt mai preocupati de PR decat politicienii cu state vechi.

Pe baza masurilor economice realizate pana azi, au de la mine nota 6, cu indulgenta.





Comentarii
Adauga un comentariu