News Flash:

"Guvernul roman sufera de luni bune de orbire"

18 August 2009
683 Vizualizari | 0 Comentarii
Guvernul roman sufera de luni bune de orbire
Afisat 15.40 Economistul Daniel Daianu crede ca iesirea din actuala criza economica nu se poate face decat prin actiuni comparabile cu o campanie militara din punct de vedere al responsabilitatii si al solidaritatii. Profesorul "supravegheaza" evolutia crizei economice din biroul sau aflat pe o strada din apropierea Guvernului. Profesorul Daniel Daianu "supravegheaza" evolutia crizei economice din biroul sau aflat pe o strada din apropierea Guvernului. Poate de aici lucrurile sunt mai usor de observat. Fost ministru de Finante in perioada 1997-1998, Daniel Daianu (57 de ani) are experienta situatiilor dificile din punct de vedere economic pe care Romania le-a traversat in timpul guvernarilor Victor Ciorbea si Radu Vasile. Ministru adjunct de Finante in 1992, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei (1992-1997), europarlamentar din partea PNL (2007-2009), Daniel Daianu, acum neimplicat politic, este convins ca restructurarea sectorului bugetar este un proces dificil, care nu mai poate fi amanat. Ion M. Ionita: Vi se pare ca Romania e o exceptie sau un precedent pentru politicile FMI? Daniel Daianu: In situatia noastra sunt mai multe tari care recurg la masuri cu totul si cu totul exceptionale pentru a-si salva bugetele si pentru a diminua efectele crizei, atat cat se poate. Aici fac o paranteza. Traim o perioada in lume in care se folosesc mijloace de interventie in economie care cu ceva timp in urma erau considerate a fi complet in afara canoanelor bunelor practici in materie de gestiune economica, de politici monetare. Astfel, banci centrale mari injecteaza lichiditate in sistem, facand, practic, emisiune monetara pentru a combate starea numita de economistul britanic Keynes "a echilibrelor foarte rele", cand nivelul activitatii este foarte scazut, injectia de lichiditate nu conduce neaparat la inflatie, ci poate ajuta la relansarea economiei prin dobanzi scazute, prin stimularea firmelor sa faca investitii si a oamenilor sa consume. Marea Depresiune din 1929-1933 a fost un echilibru foarte rau. Dar atunci bancile centrale au agravat situatia prin strangerea lichiditatii. O.N.: Acum, FMI este agentul care introduce bani in sistem? FMI este pus in situatia de a interveni la nivelul economiei mondiale ca un pompier. A si fost dotat cu noi resurse. Amintesc de reuniunea G20 de la Londra. Vorbim de aproape 750 de miliarde de dolari care ar trebui injectati in diverse zone ale lumii, printre care si in economii emergente din estul Europei. Aceasta criza fara precedent dupa al Doilea Razboi Mondial obliga guvernele lumii sa adopte masuri de sorginte keynesista, ceea ce se vede si in programele sprijinite de FMI. O.N. Europa de Est este cea mai grav afectata. Da, dar se impune o clasificare. Exista tari care au adoptat moneda euro, Slovenia si Slovacia, care sunt intr-un fel protejate de moneda unica, desi in Slovacia caderea PIB-ului este de 6 la suta din cauza dependentei de industria auto . Si exista tarile care nu fac parte din zona euro, insa si aici diferentele sunt notabile. Cei care in perioada precriza, de crestere, au fost atenti la deficite au o situatie mai buna. Bulgaria a trebuit si ea sa faca corectii, dar va avea un deficit bugetar de numai 2,5-3 la suta in acest an. Insa consiliul monetar din Bulgaria are propriile dezavantaje. Polonia nu a avut deficite externe si bugetare mari. Cehia, in mod traditional este riguroasa, se gospodareste mai bine. In timp ce noi, daca nu am fi redus din cheltuieli, puteam ajunge la un deficit bugetar de peste 10%... I.M.I. Trebuia sa fi avut politici mai prudente in perioada de crestere? Da. Trebuia sa evitam deficite bugetare marite in perioade de crestere economica. Sau, daca tot am avut deficite mari, macar sa fi vazut rezultatele in dezvoltarea infrastructurii nationale. Proiectele mici, locale, au importanta lor. Dar adesea ele au fost insotite de risipa enorma, de deturnarea resurselor. Unele au ramas neterminate. Cat priveste deficitele externe, nu putine din intrarile de capital s-au orientat catre investitii speculative sau axate preponderent pe imobiliare. O.N. Fostul premier Tariceanu spunea ca avem nevoie de deficite mari ca sa ne dezvoltam. Teza ca o tara ce vine din urma are nevoie de capital suplimentar, de import si ca bugetul public are de realizat proiecte de anvergura nu este fara temei. Dar ea se cuvine sa fie circumstantiala. Daca importul masiv de capital facut prin bugetul public nu se traduce intr-o eficacitate considerabil sporita a utilizarii resurselor in ansamblu, adica intr-o competitivitate superioara a economiei, deficitele mari creeaza o vulnerabilitate suplimentara. Iar aceasta din urma este cu atat mai amenintatoare cand contul de capital este deschis si economia tureaza peste potential. Cum evolutia economiei noastre in ultimii ani nu a revelat majorarea competitivitatii de ansamblu, criza ne-a prins cu garda jos. Am si crescut salarii si pensii intr-un mod care a fragilizat sistemul asigurarilor sociale... In perioade de crestere, inalta regula este ca bugetul sa aiba deficite mici, chiar sa existe surplus. Deficite bugetare in crestere implica riscuri majore. Din pacate, avem acum un spatiu de manevra mult diminuat din cauza imprudentelor. Partase la efectele crizei in tara sunt toate cele trei partide mari. Am in vedere aici cresterea personalului in sectorul bugetar, a salariilor si a pensiilor fara a tine cont de putintele reale ale economiei. Apoi a fost campania electorala a anului trecut, care a ingreunat capacitatea de a spune ca in perioade de criza nu numai ca nu se pot mari cheltuielile, ci, dimpotriva, se poate ajunge la reduceri de salarii. Promisiuni precum cresterea salariilor profesorilor cu 50% au fost iresponsabile, mai ales ca, in fapt, criza isi arata deja coltii... Sursa: Adevarul
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3420 (s) | 24 queries | Mysql time :0.225468 (s)