News Flash:

Harababura fiscala 2000

20 Decembrie 2000
704 Vizualizari | 0 Comentarii
Anul fiscal 2000 mai are trei luni pana sa se termine. Anul calendaristic 2000, insa, din punct de vedere fiscal, a avut parte de multa agitatie, de schimbari legislative contradictorii, care au zapacit agentii economici. Pentru Ministerul de Finante, condus in acest an de memorabilul ministru Decebal Traian Remes, anul a fost plin: cutezatoarea campanie de introducere a impozitului pe venitul global, obligarea comerciantilor cu amanuntul sa se doteze cu case de marcat fiscale, introducerea cotei unice TVA pentru toate produsele si serviciile, toate culminand cu impunerea monopolului de stat asupra comertului cu alcool etilic si instituirea supravegherii fiscale la transporturile de alcool si de combustibili.

Primavara a adus greva in Finante

Finantele romanesti au inceput anul fiscal 2000 cu o greva generala, care s-a prelungit aproape o luna de zile, pana la sfarsitul lui martie. Revendicarile de baza ale finantistilor erau cresterea salariilor si adoptarea statutului functionarului in finante publice. Initial, toate directiile de finante au incetat activitatea si au sistat platile catre unitatile bugetare, dependente de banii statului. Nu a durat mult pana cand, ca urmare a presiunilor din partea mai multor autoritati ale statului, grevistii au acceptat sa deblocheze banii pentru spitale, scoli si unitati militare. Actiunea grevista, sustinuta si de Blocul National Sindical, la care finantistii erau afiliati, nu a dus la nici un rezultat concret. Dupa ce executivul a amanat de nenumarate ori discutarea revendicarilor acestora in mai multe sedinte de Guvern succesive, finantistii au incetat protestul. Statutul finantistului a fost asimilat statutului functionarului public, iar majorarile salariale nu au fost semnificative. Sindicatul iesean al finantistilor a ramas, imediat dupa greva, fara lider. Cel care a condus sindicatul pana atunci, Virgil Tataru, a fost ales viceprimar al comunei Tomesti, iar lucratorii din finante s-au muncit cateva luni bune ca sa organizeze alegerile care au desemnat-o pe Elena Ciubotaru in fruntea sindicatului iesean.

Pariul cu impozitul pe venit

Anul acesta, romanii ar fi trebuit sa se pregateasca pentru introducerea impozitului pe venitul global, in vigoare de la 1 ianuarie 2001, conform legii. Impozitul pe venit global nu este o idee noua, iar cateva guverne, de coloraturi diferite, au incercat sa se faca luntre si punte ca sa il aplice. In linii mari, impozitul globalizat introduce anumite grile in functie de venitul total realizat de un roman, iar dupa aceste grile este calculat impozitul sau. Dupa introducerea acestei forme de impozitare, 60.000 de ieseni ar trebui sa se astepte ca Ministerul de Finante sa le returneze o parte din impozitele platite, afirma conducerea Directiei de Finante Iasi. Campania de promovare a impozitului pe venit a fost luata in serios de Ministerul de Finante, care s-a lasat pe mainile dibace ale unei companii germane de relatii publice si imagine, Media Consulta. Caravana impozitului pe venit a fost cel mai colorat eveniment fiscal al anului 2000. Mai putin vazuta a fost activitatea de consultanta gratuita pentru contribuabili, introdusa anul acesta de Ministerul de Finante. Biroul iesean de consultanta si asistenta contribuabili a incercat sa lamureasca intre 30 si 50 de platitori de impozite pe zi, conform documentelor intocmite de Directia de Finante Iasi. La jumatatea lunii decembrie, Ministerul de Finante declara ca majoritatea romanilor auzisera de impozitul pe venit global. Cat de bine informati au fost romanii urmeaza sa aflam anul urmator, la 31 martie, ultima zi in care contribuabilii pot depune declaratiile de venit.

Casele de marcat, un subiect in ceata

La inceputul verii, comerciantii cu amanuntul au avut o grija in plus: dotarea cu case de marcat fiscale, sub amenintarea controalelor draconice ale Garzii Financiare si ale serviciului Monopol de Stat. Anterior, aceleasi firme avusesera alte cosmaruri cu dotarea cu case de marcat simple, fara memorie fiscala. Protestele comerciantilor au aparut imediat, motivate de pretul destul de ridicat al unei asemenea case de marcat fiscale, intre 150 si 600 de dolari SUA, precum si de costurile mari ale consumabilelor (hartie, toner etc). Alte proteste au aparut dupa ce Ministerul de Finante a desemnat un numar de furnizori autorizati de asemenea case de marcat, singurii de la care acestea puteau fi cumparate. Controalele Directiei de Finante au facut ca, pana la ora actuala, sa existe in Iasi 2.580 de case de marcat fiscale pentru 1.750 de agenti economici care erau obligati, conform legii, sa le cumpere. Lege care, pana la urma, este inca in ceata, dupa ce Senatul din legislatura de acum veche a refuzat sa o aprobe. "Consolarea" agentilor economici in acest caz ar fi ca Directia de Finante nu a inchis nici o firma care nu se dotase cu aparate electronice de marcat fiscale (AMEF), iar singurele sume scoase din buzunar de patroni au fost cheltuite pe aparatele respective.

Remes a aruncat cu facilitati fiscale

Ministerul de Finante a fost generos anul acesta cu facilitatile fiscale impartite agentilor economici, pe criterii mai putin accesibile contribuabilului de rand. O ordonanta de urgenta a scutit de plata majorarilor si penalitatilor de intarziere la achitarea impozitelor cam toate vechile bastioane ale industriei iesene: Fortus, Tehnoton, Terom, Antibiotice, Comtom, Terom, Nicolina. Remes a vrut astfel sa mai scada din pasivul acumulat de firmele iesene, pentru a le face mai atractive investitorilor. Un caz fericit este firma Antibiotice SA, care acum este propusa pentru o privatizare foarte avantajoasa. De cealalta parte se afla Comtom Tomesti, unde acum doua saptamani nu mai erau bani nici macar pentru hrana gainilor. Ministerul a mai scutit de impozitele datorate bugetului precum si de taxele vamale firmele cu sediul in zone defavorizate. Contribuabilii care si-au platit impozitele la termen au avut parte de o reducere a acestora cu a douasprezecea parte, iar pentru bun-platnici, MF a facut si rabat de la pret - un discount de 5% din sumele datorate ca impozit. Majorarile de intarziere au fost reduse anul acesta de la 0,3% pe zi de intarziere la 0,15%, pentru persoanele juridice. De asemenea, Remes a dat posibilitatea unor firme producatoare de bauturi alcoolice spirtoase, cu datorii la buget, sa scape de majorarile de intarziere daca platesc in anumite termene debitele respective. Remes a mai dat posibilitatea firmelor producatoare de alcool si de bauturi alcoolice sa plateasca accizele reduse la jumatate, pentru ca, o luna mai tarziu, sa reduca accizele la alcool si la bauturi spirtoase cu mai bine de jumatate, pentru toti producatorii.

Lovitura de teatru - monopolul de stat

Monopolul statului asupra comertului cu alcool etilic s-a dovedit una din actiunile menite sa fie "lovituri grele" date evaziunii fiscale. De la 1 decembrie 2000, toti producatorii de alcool sunt obligati sa predea cantitatile realizate statului, care le va vinde apoi celorlalte firme care folosesc alcoolul, la un pret ce include TVA si accize. Masura a fost precedata de introducerea balbaita a supravegherii fiscale a transporturilor de bauturi alcoolice spirtoase vrac, de alcool etilic si de carburanti. Transporturile ar fi trebuit controlate si sigilate de agenti fiscali, apoi verificate din nou la destinatie. Aplicarea masurii a fost amanata de cateva ori, pentru ca directiile de finante nu dispuneau de personal, logistica si bani pentru a pune in aplicare noua prevedere.
Mihai URSU
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2055 (s) | 22 queries | Mysql time :0.075562 (s)