News Flash:

Harisma sfinteniei si prietenia cu Sfintii

16 Octombrie 2010
1142 Vizualizari | 0 Comentarii
Parintele Calistrat Manastirea Vladiceni
Ziua de praznuire a Sfintei Preacuvioasei mult-Milostivei Maicii noastre Parascheva a fost, înca de la aducerea pe pamântul binecuvântat al Moldovei a sfintelor ei moaste, o sarbatoare a întregii suflari românesti de
pretutindeni. Si, de aceea, pomenirea cu mult fast a Sfintei Parascheva la Iasi la fiecare mijloc de octombrie constituie unul dintre cele mai mari si mai iubite hramuri din România. Multimile nesfârsite de zeci (sau poate chiar sute) de mii de credinciosi nu sunt altceva decât semnul vizibil si marturia nezdruncinata a legaturii tainice de nesfarâmat dintre Biserica luptatoare de pe pamânt si Biserica triumfatoare din cer: "Minunat este Dumnezeu întru sfintii Sai" (Psalmul 67,36). Dar minunat ramâne si faptul ca harisma acestor sfinte moaste îi aduna pe toti credinciosii într-o bucurie negraita si într-o lucrare launtrica inexplicabila. Toate metodele stiintifice existente nu ar putea explica si destainui pricina care îi misca pe atâtia oameni, crestini de pretutindeni, unindu-i într-un singur cuget si într-o singura simtire, pentru întâlnirea cu Sfintii Lui Dumnezeu. Singura, ea, doar Biserica poate tâlcui miezul viu al acestui fenomen spiritual de amploare nationala, prin puterea credintei poporului si prin puterea harului Domnului. Daca aceasta putere launtrica nevazuta a credintei nu ar lucra, nici nu s-ar putea explica vreodata, în vreun fel, ce anume îi strânge pe crestini în preajma sfintelor moaste, unindu-le glasurile si inimile în cântarile de slava si multumire ale Sfintei Liturghii. Pe drept cuvânt putem spune ca glasul tainic al Dumnezeirii rasuna în inimile crestinilor, precum zice Proorocul: "Launtrul meu s-a zbuciumat la glasul Tau" (Avacum 3,16). Doar asa, prin Duhul sfintelor învataturi ortodoxe ale Sfintei Biserici, se poate presimti valoarea inestimabila si puterea inepuizabila a trupurilor îndumnezeite prin har ale Sfintilor de pretutindeni. Sfintii nu sunt sfinti pentru ca asa ar pofti vreunul dintre oameni, dupa bunul sau plac. Sfintii sunt sfinti pentru ca Dumnezeu Însusi i-a ales (dupa criterii doar de El stiute) si i-a adeverit prin semne minunate, prin descoperiri tainice si încredintari ale unor persoane înduhovnicite prin credinta, evlavia, viata lor morala si purtarea în deplin acord cu poruncile divine. Sfintii sunt întotdeauna prietenii si ocrotitorii nostri, indiferent si independent de orice vointa umana cazuta. Si aceasta pentru ca ei îsi protejeaza fratii mai mici, pe cei asemenea lor în patimiri omenesti, prin darul Duhului Sfânt, chemati fiind pururea spre acesta prin puterea rugaciunilor tuturor celor credinciosi. Încercarea (voluntara sau nu, tacita sau explicita, subtila sau vadita) de desacralizare a continutului si trairii sarbatorilor religioase prin împletirea profanului cu sacrul, a consumismului pacatos cu dimensiunea sfinteniei, a mercantilismului cu religiosul si care reuseste uneori sa dea acestor evenimente publice o tenta denaturata printr-o atmosfera de bâlci, reprezinta, de fapt, o consecinta directa a neevlaviei si necredintei. Necredinta care nu provine din altceva decât dintr-o cunoastere insuficienta si superficiala a rostului si importantei acestor sarbatori duhovnicesti din viata Bisericii. Cuvântul Scripturii însa, "Sa nu iei în desert Numele Domnului" (Iesire 20,7), care apare consemnat în fruntea învataturii Decalogului, vine providential pentru a-i atentiona pertinent pe toti cei care socot ca prin manifestari profane laicizate vor diminua lucrarea harica a Sfintilor în viata crestinilor. Pâna la sfârsitul ei, lumea va sta la îndoiala între bine si rau, între întuneric si lumina, între calea cea strâmta si calea cea larga care duce la pierzare (poate ca, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepartat, se vor realiza si performante tehnico-stiintifice menite sa permita o abordare de o maniera cât mai cuviincioasa a acestor sarbatori crestine). Iubirea pentru Dumnezeu trebuie sa înmanuncheze cele trei puteri definitorii ale alcatuirii umane: "din toata inima, din tot cugetul, din tot sufletul sa-L iubesti pe Domnul Dumnezeul tau" (Marcu 12,30). Pentru ca nu dam dovada de iubire fata de Dumnezeu si de sfintii Sai, daca lasam inima la comoara si trupul îl ducem la Dumnezeu. "Unde este comoara ta acolo va fi si inima ta" (Matei 6,2). Pentru a se curati, inima are nevoie de strapungere, de descatusare, de atingerea Duhului Sfânt, iar aceasta nu stiu daca se poate împlini deodata cu gestionarea evidentelor economico-financiare contabilicesti. "Munceste si te roaga", asa suna îndemnul sfatos parintesc din pustiurile tuturor nevointelor ascetice de veacuri; numai ca Sfintii au avut permanent ca prioritate si preocupare niciodata abandonata sau diminuata lupta pentru despatimire, efortul de curatire a omului launtric, si abia apoi rucodelia sau ostenelile cele pentru grija trupului; iar aceasta pentru ca se îngrijeau de mântuire, nu de capatuire. De aceea, nici noua, crestinilor, nu ni se cade sa apreciem si sa râvnim la ajutorul Sfintilor doar din interes de reusita materiala, profesionala, economica sau financiara (cum spun unii: "daaa, mi-a ajutat Dumnezeu, m-am procopsit, mi-a iesit afacerea, am câstigat la loterie sau la tombola etc."). Din întâlnirea cu un Sfânt al Lui Dumnezeu, un adevarat crestin întotdeauna nu are decât de câstigat, în primul rând, harul sfinteniei, binecuvântarea, linistea sufleteasca si comuniunea tainica cu Dumnezeu; acestea sunt, de fapt, cele cu adevarat importante. Si ele îi aduna pe crestini la aceste hramuri si sarbatori de amploare nationala, la Sfânta Parascheva de la Iasi, la Sfântul Dimitrie Basarabov, la Sfântul Grigorie Decapolitul, la Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, la Sfânta Filofteia de la Arges, la Sfântul Calinic de la Cernica si la multi alti Sfinti din lumea întreaga. Nu banii, nu câstigul material, ci umplerea de harul Duhului Sfânt si dobândirea mult doritei împacari duhovnicesti cu sinele, cu semenii, dar si cu Bunul Dumnezeu: "Luati Duh Sfânt" (Ioan 20.22), "Pace va las voua, pacea Mea o dau voua, nu precum da lumea va dau Eu. Sa nu se tulbure inima voastra, nici sa se înfricoseze" (Ioan 14.27). Asa, simpli, si poate de multe ori nestiutori de carte, cum sunt ei, crestinii de astazi, ca si cei din vechime, sunt (prin credinta lor nestramutata si sinceritatea inimii lor) apostolii si mesagerii dreptei credinte în Fiul Lui Dumnezeu Cel Rastignit si Înviat. Prin însasi râvna, evlavia si jertfa lor, ei ne arata ca Dumnezeu exista si lucreaza fara contenire: "Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua" (Psalmul 117.27); "bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului" (Ioan 12,13). Chiar si asa, în vremuri de criza, ducându-si traiul zilnic cu mari lipsuri materiale, de cele mai multe ori, poate chiar dispretuiti de multi pentru ca formeaza rânduri nesfârsite, flamânzi, obositi, asemanându-se lui Iov zacând pe groapa de gunoi, totusi crestinii sunt plini de Dumnezeu, de bucuria sfânta a harului mântuitor: "Mântuieste Doamne poporul Tau si binecuvânteaza mostenirea ta" (Troparul Sfintei Cruci). Indiferent de pozitia sociala sau intelectuala, credinta nu poate fi smulsa din suflet, iar dragostea nu poate fi biruita de inconvenientele materiale sau de capriciile zilei trecatoare. Nimic nu poate împiedica sau stavili dorul si cautarea Lui Dumnezeu din inimile oamenilor. Privind ceasuri întregi, asteptând cuminti si rabdatori cete nenumarate de pelerini si închinatori dornici sa sarute mâna sfânta, parca timpul însusi se suspenda si totul devine doar o imensa revarsare generoasa de sfintenie si har.
"Gol am iesit din pântecele mamei mele si gol ma voi întoarce în pamânt!" (Iov 1.21) este un îndemn vesnic spre telul mântuirii si al îmbogatirii  în Dumnezeu. Ei, pelerinii îndelung-patimitori, vor fi judecatorii celor ignoranti si nepasatori fata de adevarata valoare spirituala a sfintelor sarbatori ortodoxe, ca si ai tuturor celor ce încearca uneori sa împutineze si sa slabeasca (prin metode profanatoare ale sfintei cucernicii strabune), în fel si chip, evlavia, credinta si jertfa sfânta a crestinilor: "Minunat este Dumnezeu întru Sfintii Sai!" (Psalmul 67,36).

moldovei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4112 (s) | 22 queries | Mysql time :0.290838 (s)

loading...