News Flash:

Hidoasele Iasilor

29 Martie 2008
3585 Vizualizari | 8 Comentarii
• Sub aspect arhitectural, incepand cu anii `90, majoritatea cladirilor care s-au ridicat in municipiu sunt fara nici o valoare • Daca ar fi vorba sa fie tiparite vederi care sa reprezinte orasul contemporan, orice utilizare a imaginilor vreunui edificiu ar fi de mai mare rusinea • In schimb, o parte dintre palatele tiganesti, vilele particulare sau sediile unor banci sunt singurele cladiri care ar merita, peste 50-100 de ani, sa fie trecute pe lista de patrimoniu

Din punct de vedere arhitectural, de doua decenii in Iasi nu s-a construit nici un obiectiv care sa fie demn ca peste 50 - 100 de ani sa fie marcat in lista monumentelor istorice. Majoritatea noilor constructii urmeaza o regula simpla: banii dicteaza culoarea, forma si monumentalitatea cladirii respective. Desi tinerii arhitecti au idei interesante, unele novatoare, dat fiind ca beneficiarul are ultimul cuvant de spus, edificiile ce s-au construit au pierdut orice urma de arta, primind in schimb amprenta utilitatii imediate. Practic, cei ce vor urma nu vor putea aprecia nici a suta parte din ceea ce, in prezent, istoricii sau arheologii ieseni au scris si prezentat despre sutele de vestigii ale trecutului din acest centru urban numit Iasi. O singura cladire, fie cu destinatie laica, fie religioasa nu indeplineste un criteriu foarte riguros din perspectiva arhitecturala pentru a fi trecuta in lista de patrimoniu din acest municipiu. Daca ar fi vorba sa fie tiparite vederi care sa reprezinte orasul contemporan, orice utilizare a imaginilor vreunui edificiu ar fi de mai mare rusinea. Contributia arhitectilor care au intr-adevar calificare si demnitatea de a fi numiti astfel este minimalizata de beneficiarii care dicteaza, in fond, cum va arata edificiul. Desigur, aici intervine problema banilor si, la fel de important, a gradului lor de educare si deschidere catre ceva frumos privirii. "Mi-e greu sa spun ca vreun edificiu de dupa 1990 ar putea intra pe lista monumentelor. Cladirile de utilitate publica sunt fara personalitate. Peste vreo 40-50 de ani, cei care se ocupa de clasarea monumentelor sau istoricii de arhitectura vor putea identifica putine elemente caracteristice arhitecturii de sfarsit de mileniu II si inceput de mileniu III. Totusi, pot fi trecute acele cladiri, din prefabricate, care sa reprezinte cel mai bine aceasta perioda, si anume cele specifice sectorului comercial, bancar, dar si privat, cum ar fi unele vile. Dintre acestea din urma, unele sunt chiar de o anumita valoare. Nu se va mai construi, cel putin in viitorul apropiat, intr-o maniera eleganta, cu rigoare arhitectonica, din pacate. Aceasta si din cauza lipsei informarii celor care construiesc, dar si pe motiv ca puterea financiara marcheaza in mod categoric noile constructii", a remarcat lectorul universitar Vasile Cotiuga. Tipul de cladiri moderne din Iasi ar fi, pentru cei care urmeaza, in genul, dar mult mai palid, al cladirilor de la Nicolina, daca ar merita ceva trecut pe lista monumentelor.

Tabula rasa


Nici o cladire de utilitate publica cu valoare arhitecturala nu a fost construita din anii `90 incoace in Iasi. Tot ce s-a intreprins in domeniul imobiliar, din acest punct de vedere, a constat doar in actiuni de restaurare sau consolidare. Firmele au preferat sa-si amplaseze sediile in locatii tipice epocii consumatoriste, cu zidarii din sticla, pereti falsi etc. Bancile, in mare parte, la fel. Un exemplu notabil, totusi, este cladirea fostului sediu al Bancii Agricole, unde momentan isi desfasoara activitatea Serviciul Roman de Informatii. Este o cladire cu valoare arhitecturala. Noile cladiri de cult ridicate urmeaza tipare vechi, iar uneori improprii amplasarii lor intre mastodontii patratosi care formeaza mare parte dintre locuintele municipiului. Si aici, arhitecturii nu i se acorda mare importanta. "Un coleg francez mi-a atras atentia ca noi ne aflam in situatia Frantei de dupa al doilea Razboi Mondial, cand aceasta a devenit victima propriei dezvoltari. Pornind de la pretul exorbitant al terenului, functionalitatea cladirii va fi dirijata pentru a fi scoasa imediat investitia. Astfel, din punct de vedere arhitectural, avem de-a face cu nulitati, kitsch-uri si foarte, foarte rar, ceva ce merita considerat arhitectura", a precizat Vasile Munteanu, directorul Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu. Ba mai mult, in Iasi nu s-a delimitat centrul vechi, centrul nou sau zonele cu destinatie strict comerciala. Amestecul creat dovedeste cat de anarhice sunt planurile de dezvoltare ale municipiului. Pentru arhitectul sef al Primariei Iasi in schimb, lucrurile sunt roz. "Avem un proiect urbanistic general in dezvoltare ce se afla in faza de prelucrare. Centrul orasului va deveni o zona de birouri, banci, iar zonele rezidentiale se vor transforma in parti periferice ale orasului. In centru mai pot fi construite imobile cu destinatii pentru locuinte de serviciu sau sali de protocol", a spus Tudor Vericeanu, arhitectul-sef al Primariei Iasi. Culmea, planurile urbanistice sunt in prelucrare de multa vreme, iar orasul arata de parca n-ar fi nici un arhitect.

Nulitate


Gradul de perisabilitate al cladirilor este enorm. Multe edificii sunt construite din start cu certitudinea ca nu vor putea rezista mai mult de 50 de ani. Iar in ceea ce priveste lucrarile edilitare mai importante, o indiguire, un tunel, nimic pe aceste meleaguri. Dar problemele nu se rezuma aici. Unele dintre monumentele clasate sunt puse in pericol de contemporani. "Dupa Bucuresti, orasul Iasi are cele mai multe monumente inscrise pe lista de patrimoniu. Este vorba de un numar de 1.641 monumente. La acestea trebuie adaugat si situl de la Hala Centrala, clasat temporar. Insa marea mea spaima pentru viitor este si saracirea acestei liste, cat despre marirea ei... Spun saracire deoarece unele obiective clasate au fost distruse de localnici. Din tot ce s-a construit in ultimii 50 de ani, nu prea gasesc ceva care ar putea completa lista monumentelor istorice din Iasi. Lipsesc concursurile de arhitectura. Desi avem arhitecti foarte buni, adesea acestia trebuie sa se plieze dupa cerintele beneficiarilor care vor ruina proiectul", a adaugat Vasile Munteanu.

Palatele tiganesti


Dintre cladirile reprezentative pentru tipul de constructie civila, unele dintre palatele tiganesti ar putea constitui obiective de patrimoniu. Aceasta chiar fara greutate deoarece pentru ceea ce reprezinta arhitectura comunitatii tiganilor, unele dintre palatele lor sunt opere de arta veritabile. Comparativ, ca scala si valoare arhitectonica, in Iasi doar unele vile particulare pot candida pentru lista monumentelor, pe viitor. "Pentru tigani, palatele, asa cum sunt ele, arata un ideal arhitectonic. Acestea reprezinta un stil recunoscut de comunitatea lor si le marcheaza existenta. Dintre toate nebuniile pe care le are un astfel de palat, unele formeaza, totusi, elemente interesante si reprezentative", a precizat lectorul universitar Vasile Cotiuga.

Unicii

"Suntem singura tara din Europa in care PUZ-urile (Plan Urbanistic Zonal - n.r.) sunt realizate de catre beneficiari. De aici porneste tot ce este mai rau pentru genurile arhitecturale abordate, strategia de dezvoltare a municipiului", a adaugat Vasile Munteanu. Aceasta situatie conduce, din pacate, catre dezvoltarea haotica a municipiului. Samavolniciile, la nivel arhitectural, arata, inca o data, cat de retarda este arhitectura locala, in prezent.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

tabula rasa nulitate palatele tiganesti unicii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (8)

Anonim  | #32701
de cind Cotiuga e specialist in monumente medievale sau moderne? Parca stiam ca se ocupa de Cucuteni si eneolitic!!!
un arhitect  | #32702
de cand are banca Agricola valoare arhitecturala? chiar din potriva, este un monument al kitsch-ului. bravos domnu ziarist.........
Vasile Mohr  | #32703
Cred ca in mare parte autorul articolului are dreptate. Totusi as vrea sa spun ca merita atentie noua Catedrala Catolica. Am fost recent prin Iasi si m-a impresionat aceasta catedrala, care are personalitatea sa, chiar daca stilul iese mult in afara vechilor canoane. M-ar interesa sa stiu arhitectul, daca poate sa-mi spuna cineva.
Troliu  | #32704
Cred ca suntem singura tara din Europa unde nu mai exista INSTITUTII ale statului si totul este la mana MAFIEI si spagii. Institutiile statului au fost diluate prin metodele secustice de implementarea detonatorilor in cadrul acestora. Profesionistii - arhitecti- au fost inlaturati, locul acestora fiind luat de "surogate", cataratorii pe ramura. Domnule Munteanu exista Directiile de urbanism in fiecare oras , judet, dar sunt doar centre de cules spagi si imbogatit ciumpalaci politici. Scuze ca nu exista , eschivari primitive, gasim cu gramada, dar solutii si executarea solutiilor NU EXISTA- sau nu se vrea sa existe . Tara ce seamana din ce in ce mai mult cu cele din lumea a treia si asta DIRIJAT.
Catalina  | #32705
Uitati-va la arh. Oancea , si va veti explica de ce orasul arata atit de rau !! Un incompetent si un afacerist ! Oare de ce totusi este mentinut in functie daca se demonstreaza incompetenta ?? Nu sunt tineri arhitecti ? Sau trebuie sa emigreze si ei , ca si toti medicii ????? Trebuie maturati de la Primarie si promovati oameni tineri , cu idei novatoare !
Dar Nichita nu are timp. ...ca el se ocupa doar de stadion si de echipa lui de golani = fotbalisti !!
mara  | #32706
definiti,va rog,STILUL(arhitectural)al acestei cladiri valoroase(sediul SRI)!
cetatean  | #32707
Trei reguli simple daca puneau pe hirtie ahitectii Primariei si tot ar fi insemnat ca au avut ceva activitate. Dar asa, restaurarile sunt toate in galben hepatic, iar mai nou ne invadeaza constructiile din tinichea rosie. Niste hambare dizgratioase, nu stiu daca beneficiarul e de vina si nu arhitectul. Si cel care aproba astfel de monstri in mijlocul orasului. In Marea Britanie nici in cimp nu poti construi daca nu respecti specificul, in Timisoara au regulamentul afisat pe site, dar la noi e foarte greu de gindit pina si teri elemente - aliniamentul, nivelul inaltimii, caracteristica generala a stilului zonei. Rusine, mai ales ca avem si un institut de invatamint superior in oras.
ion antal  | #32708
Cum cobori pe Copou ai sa vezi pe stanga, un blocusor cu palarie, ca o ciuperca si poate l-ai trece cu vederea daca ajuns la Fundatie nu ai da cu ochii de acelasi edificiu ridicat pe buza Rapei Galbene. Asta de acum e agresiune. Iar daca ne aruncam privirea si in partea dreapta vedem si niste blocuri de cosmar, nou ridicate, din tabla rosie.
Culme a nerusinarii Primariei e ca vrea cu bani publice sa consolideze malurile Rapei Galbene dupa ce ca ei au dat acolo autorizatie de constructie. Cind era acolo o terasa a fost mare tevatura ca nu tine malul, dar alaturi au aprobat constructia. Sa puna bani cei care au dat autorizatie si cei care au construit, nu cetatenii care platesc taxe si asteapta sa se refaca si in zona lor trotuarele.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1577 (s) | 22 queries | Mysql time :0.033802 (s)