News Flash:

Religie

Hrana pentru trup, minte si suflet

30 Octombrie 2010
1672 Vizualizari | 0 Comentarii
Parintele Calistrat Manastirea Vladiceni
Sfânta Scriptura ne confirma legatura întreita între minte, suflet si trup: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau" (Luca 10.27). Sfântul Apostol Pavel spune: "Neîncetat sa va rugati" (I Tesaloniceni 5.17) sau acelasi Apostol Pavel: "Ca sa munceasca în liniste si sa-si manânce pâinea lor" (II Tesaloniceni 3.12). "Daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manânce" (II Tesaloniceni 3.10). "Nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci, cu munca si cu truda, am lucrat noaptea si ziua, ca sa nu împovaram pe nimeni dintre voi" (II Tesaloniceni 3.8). Mântuitorul Iisus Hristos întreaba pe farisei si carturari la vindecarea slabanogului: "Pentru ce cugetati rele în inimile voastre?" (Matei 9.4).
Am enumerat aceste versete pentru a putea deslusi lucrarea dintre suflet si trup la nivel rational si inteligibil. De aceea, scrierile ascetice ale Sfintilor Parinti (adunate în colectia numita "Filocalia") prezinta echilibrul acesta spiritual între viata biologica si cea duhovniceasca. Rugaciunea ca "împarateasa a faptei bune" este hrana pentru suflet: "Ce voi rasplati Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? Paharul mântuirii voi lua si Numele Domnului voi chema" (Psalmul 115.3-4), deci rugaciune si Euharistie. Hrana trupeasca este temelia trupului, a vietii biologice, în lumea în care traim. Dar si în aceasta situatie câstigarea pâinii se face tot cu ajutorul Lui Dumnezeu, lucru însotit de rugaciune: "Arunca spre Domnul grija ta si El te va hrani" (Psalmi 54.24) sau "Pâinea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi" (Matei 6.11). "Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunatati" (Psalmul 103.29). De aceea, întelegem ca atunci când manifestam egoismul fara Dumnezeu putem trece prin drama bogatului nemilostiv, cu carare directa spre iad, prin zgârcenie si egoism, sau prin lipsa de mila si compasiune pentru aproapele. Grija fata de trupul nostru este o obligatie dumnezeiasca. Cum spune Sfântul Apostol Pavel: "Caci nimeni vreodata nu si-a urât trupul sau, ci fiecare îl hraneste si îl încalzeste, precum si Hristos Biserica" (Efeseni 5.29). "Nu stiti, oare, ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste în voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi" (I Corinteni 3.16-17). Numai ca si aceasta iubire de sine este îngradita prin masura Sfintilor Parinti cu dreapta socotinta. Spune Sfântul Vasile cel Mare: "Tot lucrul bun este încununat cu masura". De aceea, Dumnezeu a condamnat averea bogatului fara chibzuinta, care mareste hambarele si aduna în nestire pentru ani multi de bunastare, întrebându-l: "Nebune! În aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi?" (Luca 12.20). Repet: trebuie sa avem masura omeniei, asa cum cere Patericul, prin glasul parintilor îmbunatatiti la scoala aspra a pustiei: "De toate te-ai facut, om când te faci" (Patericul egiptean). Ultima hrana este mediul în care hranim mintea: mintea este luminatorul sufletului, asa cum "ochiul este al trupului" (Matei 6.22). De aceea, pe lânga rugaciune, hrana sufletului, pe lânga hrana biologica pentru trup, avem si hrana mintii: citirea, cunoasterea, priceperea, întelegerea, într-un singur cuvânt - lumina cunostintei. La acest cuvânt avem tot pe Hristos martor în cer si pe pamânt. Hristos, Soarele dreptatii, "rasarit-a lumii Lumina cunostintei" (Troparul Nasterii). De aceea, trebuie sa întelegem ca cunoasterea este mama mântuirii si temelia contactului cu divinul, cu Dumnezeu: "În Hristos toti vor învia" (I Corinteni 15.22) - si iarasi: "Toata viata noastra Lui Hristos Dumnezeu sa o dam".
În concluzie, grija de capetenie trebuie sa ne fie echilibrul dintre hrana trupului si hrana sufletului; aceasta este garantia sanatatii mintii. De aceea, si Sfântul Vasile cel Mare spune: "Am vazut trup slabanogit de post, dar plin de patimi". Pentru mintea sanatoasa ramâne trezvia, atentia, luarea aminte prin citirea Sfintelor Scripturi, prin cunoastere si prin îmbunatatirea hranei mintii (cultura spirituala religioasa). Iar sufletului sa-i dam vesnic pururea sfânta rugaciune încununata de Sfânta Euharistie - "si asa pururea cu Domnul vom fi!" (I Tesaloniceni 4.17). "Arunca spre Domnul grija ta, si El te va hrani!" (Psalmul 54.24).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1492 (s) | 22 queries | Mysql time :0.023067 (s)