News Flash:

Iasi - orasul subteran

21 Aprilie 2007
8085 Vizualizari | 4 Comentarii
Iasi orasul subteran
• Unii ieseni cred inca povestea cu municipiul Iasi strabatut de tunele secrete, facute pe vremea lui Stefan cel Mare • Cu toate acestea, specialistii infirma pe rand astfel de ipoteze • Pana spre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea, zidirile iesene erau rudimentare • Urmarea a fost construirea unor pivnite in care oamenii isi depozitau vinurile. Este cert ca unele beciuri comunica, dar categoric nu poate fi vorba de tunele de comunicare", preciza Catalin Hriban, muzeograf


Sistemele de galerii subterane care pornesc de la Palatul Culturii, dupa cativa zeci de metri, sunt estompate. S-a zidit cate un perete pentru fiecare galerie, pentru a stagna deteriorarea sistemului. Cu toate acestea, ele nu par a fi doar simple pivnite. Impresia creata de aceste galerii ne duce cu gandul la sisteme de refugiu si comunicare intre diferite puncte ale Iesilor vechi. Cu toate acestea, specialistii infirma pe rand astfel de ipoteze. Cum acum 300-400 de ani Iasul nu era decat un oras ridicat din lut si pamant, iar artefactele civilizatiei nu si-au facut aparitia, beciul era cea mai eficienta metoda de conservare a alimentelor. Ca atare, la o adancime de 4-5 metri, nu este vreo surpriza sa se descopere astfel de beciuri ce dau impresia de galerii. In pofida acestui aspect, o intrebare nu-si gaseste un raspuns clar: de ce unul din pereti, din tunelurile de la Palat, se intrerupe subit, iar peretele ridicat este relativ recent, de cativa ani? Totul naste o imagine a unor orbi, asemenea unei cartite, care a sapat ici colo si a consolidat spatiile cu pietre de rau, fara vreo prelungire. "Intr-adevar, sunt depozite uriase, chiar unele sunt intinse pe o distanta de 200 de metri, unele beciuri pot sa faca legatura cu altele, ale altor boieri. Dar nu putem exagera ca Iasul are pe dedesubt metrou, galerii si alte asemenea, ca intr-o poveste. Nu este nici o harta despre Iasul subteran, dar poate fi in fanteziile multora", arata Dumitru Grumazescu. Pentru un muzeograf, nici o speculatie romantica nu poate fi probata. "Practic este o particularitate pentru Iasul medieval si modern. Pana spre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea, zidirile iesene erau rudimentare. Urmarea a fost construirea unor pivnite in care oamenii isi depozitau vinurile. Este cert ca unele beciuri comunica, dar categoric nu poate fi vorba de tunele de comunicare", a precizat Catalin Hriban, muzeograf.

Legendele Iasului subteran

Despre catacombele Iasului au circulat o sumedenie de legende. Unii ieseni cred inca povestea cu Iasul strabatut de tunele secrete, facute pe vremea lui Stefan cel Mare. O legenda veche spuna ca ar exista un tunel care ar avea iesire tocmai la Podu Iloaiei. O alta legenda spune ca de fapt, tunelul tine doar pana la Manastirea Cetatuia si ca pe acolo se retrageau iesenii de cate ori dadeau iama turcii. In centrul orasului, aproape ca nu exista casa boiereasca fara o hruba spatioasa la demisol, fiind la acea vreme o adevarata moda. Erau atat de multe beciuri incat, din cauza aglomeratiei din subteran, ajunsesera, in unele locuri, sa comunice intre ele, de unde iluzia ca municipiul Iasi este strabatut de tuneluri. De precizat ca si mai multe tuneluri subterane faceau parte din sistemul de canalizare al vechiului Iasi, acestea fiind descoperite in urma sapaturilor la fundatii sau diferite sisteme de retele subterane. Apele se revarsau undeva sub actualul Palat al Culturii, intr-un loc numit Helesteul Domnesc. Se spune ca, prin sistemele de canalizare de la acea vreme, se putea circula chiar si cu barca. In ziua de azi, Regia Autonoma Judeteana de Apa Canal (RAJAC), nu are o evidenta stricta a sistemelor de canalizare din perioada interbelica. "Nu cunosc sa avem o evidenta a sistemelor de canalizare din acea perioada. Din cunostintele mele, stiu ca primele sisteme de canalizare din piatra au fost facute pe la 1900. Ceea ce a fost inainte nu cunosc. Este posibil ca sisteme de canalizare din piatra sa fi fost facute chiar din anul 1700", a declarat Ioan Toma, directorul RAJAC Iasi. Explicatia sumedeniilor de galerii subterane este ca inca din secolul XVII-XVII, municipiul era inconjurat de podgorii. Pentru depozitarea licorii lui Bachus si a alimentelor, boierii au construit astfel de pivnite. Astazi, gurile pivnitelor se mai pot intalni langa Palatul Culturii, Galata si Cetatuia.



Sapaturile de la Hala Centrala continua

Specialistii Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana din cadrul Filialei Iasi a Academiei Romane au continuat ieri cercetarile de pe santierul din fata Halei Centrale. "In urma investigatiilor arheologice desfasurate astazi (ieri - n.r.) s-au mai identificat din cadrul aceluiasi imobil descoperit marti inca trei incaperi. Aceste descoperiri completeaza informatiile pe care le avem pana acum. Cu aceasta ocazie, am delimitat si fundatiile unei mari parti a respectivei constructiei", a declarat Bobi Apavaloaei, cercetator la Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana si totodata membru al echipei de arheologii care supravegheaza lucrarile de la Hala Centrala. Acesta a adaugat ca este nevoie de mult timp pentru cercetare din cauza surparii mai multor parti din zidurile pivnitei. "Am evacuat molozul care a rezultat in urma demolarilor din perioada regimului comunist. Anumite parti din constructie s-au prabusit in interiorul pivnitei. Astazi (ieri - n.r.) a fost evidentiat traseul zidurilor pivnitei", a mai adaugat Bobi Apavaloaei.
Cu ocazia lucrarilor de la pasajul subteran din fata Halei Centrale, marti a fost descoperita o pivnita care, conform informatiilor detinute in acest moment, a fost construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Intreaga zona face parte din fostul centru comercial al orasului, care este si zona plina de vestigii. In acelasi spatiu se afla limita fostei Curti Domnesti si urmele fostei Biserici Sfanta Vineri, care nu au fost inca detectate. Arheologii afirma ca, in maxim 50 de zile, se vor putea pronunta cu exactitate asupra descoperirii de la Hala Centrala.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (4)

student  | #11594
Daca Primaria continua lucrarile peste ruinel, fara a le introduce in circuitul turistic,atunci isi semneaza actul de divort cu iesenii
florin  | #11595
canalizare in Iasii din evul mediu? astea chiar sunt fantezii.
Cezar nascut,crescut în Iasi.  | #279186
Exista o retea de tunele strategice ce faceau legatura între Manastirile din zona.Cetatuia,Galata,Palat chiar si Biblioteca Central Unvesrsitara etc...Copil fiind am vazut o serie din aceste tunele întrerupte de temeliile noilor blocuri construite de Ceausescu.Sub Sos Nicolina la nr.*5 este un tunel ce strabate soseaua .Este întrerupt la amândoua partile de temelii de bloc.Recent(prin 2***)o parte din trotuar s-a surpat.Muncitorii care au venit la reparatii au intrat dedesubt dar le-a fost frica sa mearga in lungul tunelului.Placile de beton ale soselei sunt cocosate din cauza pamântului care se misca.Mai jos la intersectie(spre Podul ros)este un bloc turn.Si acolo am vazut o sectiune de tunel când sa sapat pt temelia blocului.E un tunel de piatra cu arcada destul cât sa mearga o caruta prin el.Degeaba negati aceste tunele.Iasul nu a fost un oras fortificat si de asta avea tunele...
Cojocaru Emanoil  | #495702
Saracul director Toma, el nu detine schitele traseelor colectoarelor din 1930 pina in prezent. Daramite ale tunelurilor din 1700! De fapt dir Toma este nascut in Plescoi, Buzau, fiul unui zidar. Partidul Comunist sa traiasca fiindca i-a permis unui tinar cu origine sociala sanatoasa sa ajunga unde a ajuns. Vai noua!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1299 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013532 (s)