Eveniment-Social

Iasul a suferit o pierdere uriasa! Mari personalitati ale tarii au ramas socate – GALERIE FOTO

Publicat: 14 aug. 2014

@ Ani intregi de procese si litigii cu fostii proprietari ai cladirilor! @ Acum, chiar daca acestia si-au luat inapoi imobilele, acestea zac intr-o ruina incredibila @ Fostele sedii ale institutelor de Istorie A. D. Xenopol si de Arheologie sunt pustii si se degradeaza iremediabil, ele fiind cladiri cu o istorie aparte

Viata academica si de cercetare ieseana este in agonie! Dupa lupte crancene in instante si zeci de procese, cladirile institutelor de Arheologie si de Istorie A. D. Xenopol au revenit fostilor proprietari. Aflate sub administrarea filialei iesene a Academiei Romane, cele doua institutii de prestigiu, alaturi de arhive, obiecte de patrimoniu, biblioteci, dar si de cercetatori functioneaza, deja, in alte sedii. Cu toate acestea, fostele sedii sunt pustii si se degradeaza iremediabil, ele fiind cladiri cu o istorie aparte. Intreaga situatie a povocat indignarea marilor profesori universitari, cat si a unor reputati cercetatori. „Ne aflam in aceasta situatie dupa o decizie definitiva a instantei ce a vizat retrocedarea cladirii in care ne-am derulat activitatea catre vechiul proprietar. Noi nu punem la indoiala dreptul la proprietate al persoanei care a fost pusa in posesie, dar credem ca institutiile statului ar fi trebuit sa gaseasca o solutie astfel incat sa nu ajungem in acest punct. Aici vorbim de doua biblioteci importante si de documente extrem de valoroase pentru perioada istoriei medievale sau moderne si e o problema cu mutatul acestora, cu gasirea spatiilor. Acest lucru nu se poate face oricum si intr-un mod atat de simplu. Ganditi-va ca pentru oameni de stiinta precum academicianul Alexandru Zub, aceasta stare este una extrem de delicata. Mai mult, si in legatura cu derularea procesului de retrocedare au fost probleme deoarece aici, la Institutul Xenopol, vorbim de doua parti ale cladirii, una dintre ele fiind ridicata mai tarziu”, arata, in urma cu ceva timp, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, directorul institutului. Dupa ce in jurul anului 1950 autoritatile comuniste au administrat imobilul, aici au fost aduse si doua usi extrem de valoroase ce proveneau de la Palatul Roznovanu – actualul sediu al Primariei Iasi. Nici pana la acest moment nu se cunoaste care a fost soarta acestora si unde se afla.

CITESTE SI: Un nou director la Institutul de Istorie A. D. Xenopol Iasi

Locul unde au cercetat marii arheologi ai tarii, napadit de buruieni

Mai departe, cu toate ca Iasul este considerat Capitala Culturala a Romaniei si candideaza la titulatura de „Capitala Culturala Europeana„, marile monumente si cladiri simbol risca sa devina o banala amintire. Astfel, si soarta cladirii, de pe strada Lascar Catargi, unde a functionat Institutului de Arheologie, arata ca dupa bombardament, fiind si el parasit. Cu toate ca are aproximativ un secol de ridicare, cladirea unde au lucrat marii cercetatori si istorici ai tarii precum Vasile Parvan, Orest Tafrali, Ion Nestor, Vladimir Dumitrescu sau Mircea Petrescu-Dimbovita, se degradeaza si risca sa devina istorie. Pereti cojiti, acoperis cazut, o intreaga structura subrezita, geamuri crapate, lemn putrezit si buruieni la tot pasul. Asta, in pofida faptului ca, zilnic, zeci de cercetatori sau profesori, studenti si doctoranzi au lucrat sau studiat aici. Ciudat este si modul in care, Academia Romana a pierdut procesul cu persoana care a revendicat cladirea. Conform unor date, se pare ca au fost o serie de neclaritati in legatura cu locul unde s-ar fi aflat, cu adevarat, imobilul pe care proprietarul il solicita. Acesta nu ar fi coincis cu fosta locatie a institutului.

CITESTE SI: Institutul de Istorie A. D. Xenopol se muta in zona Codrescu





Comentarii
  • Coruptia dezvoltata la nivel de politica de stat a provocat dezastre. Din pacate am trecut de la dictatura proletara promavata de comunisti la dicatatura prostiei promovata de tineretul postrevolutionar. Legile au fost si sunt facute de hoti pentru hoti. Doar nu vreti sa spuneti ca politicienii nu se sprapun perfect peste trasaturile hotilor, uneori chiar a hotilor ordinari.

Adauga un comentariu