News Flash:

Iasul, abandonat de toti fratii sai

5 Martie 2008
1888 Vizualizari | 1 Comentarii
• Iasul, fie ca este vorba de municipiu sau de judet este infratit cu peste 30 de orase si regiuni de pe toate continentele • La fiecare protocol de infratire sau de parteneriat semnat, autoritatile au smuls numeroase promisiuni privind realizarea unor investitii de catre cei care se aflau de partea cealalta a mesei • Municipiul are frati aproape peste tot in lume, in Moldova - Chisinau, mai departe in Franta - Poitiers, in Asia China- Xi`an, in Italia - Torrita Tiberina, Filacciano, Forano, Morlupo si in Statele Unite - Atlanta etc • Consiliul Judetean este, de asemenea, infratit cu regiuni de pe toate continentele • Cu toate acestea, marile investitii straine intarzie sa apara • O scurta prezentare a investitiilor straine din judet descrise mai jos confirma ca parteneriatele semnate cu strainii nu au avut succesul scontat • "Judetul Iasi este atractiv din punct de vedere al disponibilitatii fortei de munca si reprezinta zona in care se pot implementa proiecte ce implica un volum semnificativ de forta de munca", a sustinut Monica Barbuletiu, vicepresedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine

Economia ieseana pare predestinata sa stimuleze numai consumul. Strainii care sunt asteptati de aproape 20 de ani sa vina si sa creeze locuri de munca, au investit numai in supermarketuri si proiecte imobiliare. Salutate de autoritati, aceste investitii nu fac decat sa incline negativ balanta importurilor si a exporturilor in judetul Iasi. Se consuma mai mult decat se produce si, prin urmare, Iasul are nevoie de firme care sa aiba activitati productive. In ultimii ani si Primaria, dar si Consiliul Judetean si de ce nu, Prefectura judetului Iasi au incheiat parteneriate si protocoale cu orase si regiuni de pe toate continentele. Municipiul Iasi este infratit cu 20 localitati din intreaga lume: Moldova - Chisinau, Franta - Poitiers, China- Xi`an, Ucraina- Vinita, Italia- Padova, Egipt- Assiut, Iran - Isfahan. In Italia sunt mai multi frati, Sant'Oreste, Nazzano, Torrita Tiberina Filacciano, Forano, Morlupo, S.U.A. - Atlanta, Canada - Quebec, Grecia- Peristeri, Franta - Villeneuve D`Ascq, Palestina - Ierihon, Grecia - Ilioupoli, Grecia - Kozani. Consiliul Judetean este infratit cu mai multe regiuni: regiunea italiana Emilia Romagna, regiunea Jilin (China), regiunea Chisinau, regiunea Aisen (Chile), regiunea Camaguey (Cuba), Toscana (Italia). De fiecare data, la semnarea fiecarui protocol de infratire, presedintele Consiliului Judetean, primarul sau prefectul au promis investitii de milioane de Euro care vor fi aduse de cei care se aflau de partea cealalta a mesei. In urma unei analize succinte, continand inventarul investitiilor in productie in judet clasificate in functie de tara in care-si are domiciliul actionarul majoritar al firmelor vizate, se poate trage concluzia ca exista o mare disproportie intre numarul protocoalelor de colaborare si de infratire semnate de autoritati si parteneri straini si valoarea capitalurilor atrase.

O prima evaluare


In 19 ani, numarul investitiilor straine de amploare, adica de peste 1 milion Euro, nu a reusit sa treaca de 50. Desi judetul Iasi este al doilea ca marime din tara, investitorii se opresc in alte judete precum Cluj, Brasov, Timisoara, Ilfov. "Numarul investitiilor straine in Iasi a crescut semnificativ in ultimii ani, lucru foarte bun pentru economia ieseana, mai ales din punctul de vedere al locurilor de munca. Totusi, trebuie foarte bine de observat cate dintre firmele care si-au anuntat intentia de a investi au sediul administrativ aici, deci platesc taxele si impozitele aferente direct primariei iesene", a explicat Gabriela Vasilache, directorul executiv al Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi. Conform rezultatelor preluate de la Oficiul Registrului Comertului (ORC), primele domenii de activitate alese de catre afaceristii straini au fost in constructii, proiecte imobiliare, IT, consultanta, comertul cu autovehicule si productia de tevi din otel. Statisticile arata ca cel mai mult au investit olandezii, urmati de austrieci, francezi, germani, italieni si israelieni.

Statisticile oficiale


La sfarsitul anului 2007, judetul Iasi a continuat sa ocupe pozitia 13 la nivel national in functie de numarul societatilor comerciale cu capital strain care au investit si pozitia 21 in ceea ce priveste capitalul investit. Problema ramane in continuare valoarea reala a banilor investiti in Iasi. Oamenii de afaceri straini au infiintat sau cumparat aproape doua mii de societati comerciale, dar nici o institutie romaneasca nu stie cu exactitate cati bani au adus cu adevarat in Iasi, in afara capitalului subscris. "In judetul Iasi sunt 1.923 de firme cu capital strain, dintre care in functiune mai sunt aproximativ 1.380. Comparativ cu anul trecut, numarul acestor firme a inregistrat o crestere semnificativa, care se va resimti si in anul 2008", a declarat Gina Sindila, directorul executiv al Registrului Comertului Iasi. Cotidianul ZIUA de Iasi prezinta in functie de criteriul de clasificare anuntat, adica tara de origine a investitorului, cele mai notabile investitii. Trebuie facuta precizarea ca o clasificare in functie de tara de origine a investitorului reduce numarul exemplelor la numai cateva. Asta deoarece analiza ia in calcul numai marile investitii.

Ce a investit Olanda


Prima in topul celor mai importante tranzactii pe piata ieseana la mijlocul anului 2007 a fost preluarea de catre compania Advent International, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investitii, a pachetului de 65,8 la suta din Ceramica SA Iasi pentru 22,3 milioane Euro. "Dezvoltarea sectorului rezidential si cresterea anuala a suprafetei medii construite vor duce la un avans al consumului de caramizi cu 10 la suta in urmatorii cinci ani. In urma investitiilor, Ceramica va asigura, incepand din 2009, intregul necesar de caramida din Moldova", a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al Ceramica SA. Compania a incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de aproximativ 14 milioane Euro, in crestere cu 40 la suta fata de nivelul anului 2006. Pentru acest an, firma mizeaza pe afaceri de 17 milioane Euro si un profit net de aproximativ 3 milioane Euro. Potrivit directorului general al companiei, piata romaneasca a caramizilor a atins, anul trecut, un volum de 2,5 milioane metri cubi si o valoare de 210 milioane Euro, pentru acest an fiind previzionata o crestere de circa 15 la suta, la 240 milioane Euro.

Turcia


Nici o investitie a turcilor nu a mai reusit sa detroneze investitia din 1998 de catre concernul care produce drojdia Pakmaya. Conform datelor oferite de catre Oficiul Registrului Comertului, firma Rompak SRL, in domeniul produselor alimentare ocupa primul loc in ceea ce priveste investitiile straine din Turcia, cu o participatie straina de 23 milioane dolari. Pe locul 7 in ceea ce priveste capitalul social al investitiilor straine se afla Inter-Doga SRL, din domeniul constructiilor de cladiri si lucrari de geniu. Acestia au fost primii care au adus mana de lucru straina in Iasi, 44 de turci.

Elvetia si Italia

Technosteel LBR SRL
isi are radacinile in Rusia, desi sediul social al grupului este in Elvetia, insa actionarii sunt toti rusi. Conform datelor ORC, participarea straina este de aproape 3 milioane dolari. Dupa ce au cumparat in anul 2003 fostul Laminor de Banda la Rece (LBR) de la Tepro SA Iasi, actuala Mittal Steel, patronii rusi au inceput sa concureze cu indienii. In cursul anului trecut, rusii au investit 3 milioane Euro in cele doua sectii de producere de banda laminata la rece. La capitolul investitii italiene, prima pe lista este Di.Tech Ro SRL, creata in anul 2004, societate care ofera servicii in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor pentru intreaga piata europeana, in special firmelor romanesti si italiene. Compania se ocupa in special cu proiectarea si dezvoltarea de software. Tot italienii se afla si in spatele companiei pentru fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale Bi Va Fil Ro SRL. Din momentul in care a fost preluata fosta sectie de fire de la Terom SA, pentru 1,8 milioane Euro, jumatate din pretul initial, angajatii au avut cel mai mult de suferit. In urma cu aproape o luna de zile, angajatii firmei au protestat in fata fabricii si au cerut majorari salariale.

Germania

Germanii au investit numai in sectorul energetic, iar tratativele au avut loc numai la nivel national. Compania germana E.ON Energie AG a semnat in 2005, la Bucuresti, contractul privind achizitionarea a 51 la suta din actiunile Electrica Moldova, valoarea totala a tranzactiei ridicandu-se la 100 milioane Euro. In momentul preluarii, societatea comerciala avea datorii de aproape 56 milioane Euro si de recuperat creante de aproape 120 milioane lei. E.ON Energie AG este una dintre cele mai mari companii private de electricitate din Europa, cu activitati in Germania si alte noua tari europene, incluzand Olanda, Ungaria, Slovacia, Cehia, Elvetia, Italia si Polonia. Deserveste mai mult de 14 milioane de consumatori de energie electrica si gaze naturale in Europa.

Luxemburg


Pe lista afacerilor de succes din Iasi cu capital din Luxemburg se numara si proiectul Delphi Diesel Systems Romania SRL. Chiar daca sediul principal este in Statele Unite ale Americii, activitatea pentru Europa este coordonata de la Luxemburg, aici fiind si sediul companiei. Comuna Miroslava a fost aleasa ca locatie de catre producatorul american pentru construirea unei uzine ce se va intinde pe 40.000 de metri patrati. Consiliul Local a concesionat americanilor 16 hectare teren pentru 49 de ani. Investitia va conduce la crearea a 1.200 de locuri de munca, fiind la mare concurenta cu fabrica Nokia, amplasata in comuna Jucu, din judetul Cluj. In Statele Unite ale Americii, compania Delphi a fost protagonista unui intreg scandal legat de intrarea in procedura de faliment. Planurile de redresare au vizat inchiderea a 21 de fabrici, dupa ce compania acumulase datorii de peste 5,5 miliarde dolari.

Industria


Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991- 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii: industrie (49,9 la suta), servicii profesionale (27,7 la suta), comert cu ridicata (6,8 la suta), comert cu amanuntul (6,4 la suta), transporturi (5,1 la suta), constructii (1,4 la suta), turism (1,4 la suta) si agricultura (1,3 la suta). In felul acesta a castigat judetul Iasi aproape un miliard Euro din investitiile straine directe. "Judetul Iasi este atractiv din punct de vedere al disponibilitatii fortei de munca si reprezinta zona in care se pot implementa proiecte ce implica un volum semnificativ de forta de munca", a sustinut Monica Barbuletiu, vicepresedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine. Numarul societatilor comerciale cu participare straina inregistrate in 2007 la Iasi a crescut cu 23,7 la suta, in timp ce capitalul social subscris in valuta insumat al acestora a crescut de aproape zece ori, in comparatie cu anul 2006. Contactat telefonic, presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flaiser, a spus ca investitiile straine nu sunt de competenta sa. De asemenea, primarul Gheorghe Nichita nu a fost de gasit. Inca nu a inceput campania electorala.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

statisticile oficiale turcia germania luxemburg industria
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

nu conteaza  | #31160
Este timpul sa mai puneti mana la muca.
Asteptati investitori dar cand acestia apar le cereti spaga.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3619 (s) | 22 queries | Mysql time :0.244007 (s)