News Flash:

"Iasul nu se ridica la nivelul renumelui pe care il are"

17 Martie 2007
3002 Vizualizari | 3 Comentarii
Alteta Sa Radu Duda
• Cititi un interviu in exclusivitate cu Alteta Sa, principele Radu Duda, realizat de reporterii ZIUA de Iasi in Aeroportul Iasi, cu cateva minute inainte ca Alteta Sa sa paraseasca municipiul Iasi
Reporter (R.): Alteta Voastra, va rog sa ne spuneti cum sprijiniti Romania in procesul de integrare europeana in calitatea dvs. de emisar al Guvernului? Alteta Sa Radu Duda (R.D.): Rolul meu vine in prelungirea eforturilor Guvernului, in adaugire fata de ceea ce face Executivul, in incercarea de a apropia unitatile locale direct de regiunile europene fara sa mai treaca prin legaturile de tip central. Am initiat acest proiect numit "Orasele Romaniei" deoarece gasesc in orase precum Harlau, Pascani, Targu Neamt sau Husi, comunitati cu o populatie mult mai mica decat capitalele de judet si, ca atare, ele au fost lasate pe planul doi si planul trei de catre investitori. Motivul il reprezinta faptul ca, intr-o tara care abia incepe sa se integreze, investitorii aleg centrele mai mari. R.: Dupa inaugurarea Institutului Euroregional de Cooperare Culturala, institut aflat sub patronajul Altetei Voastre, ati intreprins o vizita la Targu Frumos si Harlau. Cu ce impresie v-ati intors de acolo? R.D.: Am vizitat in primii cinci ani de misiune ca reprezentant special al Guvernului Romaniei doar orasele mari, capitalele de judet, si era normal pentru ca tara nu era membra NATO si nici UE, iar aceste centre erau cele mai importante. Dupa ce toate aceste puncte au fost atinse, ma refer aici la aderarea Romaniei la aceste doua organisme, mi-am dat seama ca trebuie mers mai in profunzimea societatii. Aceste orase in care am fost au descoperit in fata mea un potential mult mai mare decat cel pe care il credeam. A fost o surpriza mult mai placuta decat s-ar putea astepta cineva. De la 1 ianuarie, am vizitat 10-20 de orase din toate zonele tarii. Am fost in Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea, Moldova. Am incercat sa trec prin toate regiunile tarii. R.: Am inteles ca va preocupa in mod deosebit orasele mici, targurile de provincie. Prin ce se diferentiaza o comunitate dintr-un oras mic? R.D.: Primul lucru constatat este ca acesti oameni au o dorinta mult mai mare de a face un pas inainte decat cei din orasele mari. Cu cat comunitatea este mai mica, cu atat ea este mai sensibila la faptul ca intra inauntrul ei un semnal din afara, fie ca este cineva care vine sa stea de vorba cu ei, fie ca este vorba de un investitor. Daca te duci la Madrid, oamenii nu se uita pe strada unul la altul. Daca te duci la Harlau, e mult mai personalizata relatia intre oameni. In al doilea rand, tinerii nostri sunt extraordinar de bine pregatiti. Sunt la fel de inteligenti, au acelasi spirit critic cu cei din Europa. Chiar daca dotarile unui liceu din Luxemburg difera de cele ale unuia din Harlau, inteligenta copiilor este aceeasi. Ca atare, generatia aceasta de 18 ani a ajuns mult mai departe in vestul civilizat decat parintii sau bunicii lor. Al treilea lucru constatat este mediul de afaceri. Daca te duci la Pascani si stai de vorba cu oamenii de afaceri, vei constata ca ei sunt mai putini decat in Timisoara, dar pasul facut de ei este mult mai meritoriu. Una este sa produci performanta economica intr-un mediu propice, cum este Banatul, unde practic nu exista somaj, si alta este sa te descurci in hatisul acesta atat de impropriu pentru mediul de afaceri. Omul acela merita sa fie de trei ori mai mult admirat si incurajat decat cel care este intr-un mediu propice. Primarul si consilierii locali sunt mult mai importanti in aceste comunitati. Administratiile locale, elevii si mediul de afaceri din aproximativ 160 de orase sunt cele trei segmente pe care mi le-am propus sa le sustin. Domeniul meu este cel de a incuraja si de a face lobby prin mijloacele Casei Regale pentru ca aceste mici comunitati sa faca un pas inainte mai devreme sau mai in cunostinta de cauza. R.: La inaugurarea institutului ati avut o alocutiune in care ati afirmat ca dificultatile pentru tara noastra abia acum incep... R.D.: Circuland atat de mult prin Europa, in tot felul de regiuni, nu numai in capitale, am constatat ca diferentele dintre orasele mari si cele din orasele mici sunt de aceeasi natura. Discrepantele nu sunt numai in tarile care s-au integrat acum, ci si in celelalte care s-au integrat acum 20 de ani. Diferentele trebuie avute in vedere in orice moment al dezvoltarii unei tari, nu numai atunci cand esti un elev cand ai dat examene. Acest lucru m-a incurajat pentru ca mi-am dat seama ca noi, romanii, nu traversam pentru prima data o asemenea experienta. Ea a fost traversata si de alte tari si din aceasta se pot trage anumite concluzii. R.: Cum vedeti iesirea zonei de nord-est a Romaniei din acest impas economic? R.D.: Va pot da un exemplu. Centrul Spaniei a fost mai putin dezvoltat de la bun inceput, dar a avut niste salturi extraordinare din punctul de vedere al nivelului de trai in ultimii 4-5 ani. Asta te pune pe ganduri, pentru ca Spania nu este o tara care sa fi trecut prin comunism si nici nu este o tara care sa fi avut experientele Romaniei din ultimii 30 de ani. Un alt exemplu este cel al Siciliei, caz in care au trecut decenii ca sa ajunga unde a ajuns. Revenind la intrebarea dumneavoastra, eu am identificat doua solutii. Prima este folosirea oricarui mijloc posibil, prin toti formatorii societatii, cum ar fi mass-media dar si ceilalti care au puterea de a modela gandirea romaneasca. A doua solutie este utilizarea integrala a fondurilor europene destinate dezvoltarii socio-economice a Romaniei. Omul de rand ar trebui sa se implice mai mult. Ar conta foarte mult pentru aceasta tara care are multe nevoi daca ar fi absorbite toate aceste fonduri. Ignoram socialul, de fapt ignoram civicul. Alaturarea mea la eforturile lor este un lucru, iar efectuarea propriu-zisa a proiectului este altceva. Eu am 700 de angajamente pe an. In fiecare saptamana sunt in alta parte si nu am decat 4 colaboratori. Eu nu pot sa fac proiectele lor, cel mult pot sa ii incurajez. Chiar glumeam astazi (ieri - n.r.) la intalnirea de la Pascani si le-am spus ca si regele Carol I a construit, dar n-a pus el caramida la bibliotecile sau la spitalele rurale construite in timpul domniei sale, nu a pus el mortarul. Daca punea el, nu mai ridica decat doua ziduri si jumatate. Ideea este sa incurajezi oamenii, raspunderea o are cine si-a asumat respectiva pozitie. R.: Ce mesaj aveti pentru opinia publica? Iasul este un oras care are un prezent ce nu se ridica la nivelul trecutului. Totdeauna orasele care au o mare traditie, o mare istorie, o poveste de foarte mare glorie, care au o vocatie de capitala, sunt orase dificile. E greu, trebuie sa depuna efort ca sa mentina stacheta aceasta. In acest moment, Iasul, cel putin municipiul, capitala, din punct de vedere economic, al bunastarii, al nivelului de trai, nu este la nivelul fortei identitare, culturale pe care o are. Ramane un oras cu cinci universitati mari, in care invata 70.000 de oameni, dar, in acelasi timp, din perspectiva investitiilor, a fortei economice, nu se ridica la standardele oraselor europene de aceeasi dimensiune, cum este Geneva, de exemplu. In momentul de fata, aceasta este discrepanta ce trebuie rectificata.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

Dascalu Paul  | #9339
"Iasul nu se ridica la nivelul renumelui pe care il are ", adica de fapt a coborit de la nivelul pe care l-a avut inainte de revolutie din puct de vedere industrial, economic, cultural si chiar agricol daca ne gindim la judetul Iasi.Dar faptul ca acum avem 5 universitati mari in care invata 70 000 de studenti, ca au aparut mii de calculatoare in sistemul de invatamant si in casele cetatenilor din Iasi, ca au aparut circa 10 tipuri de ziare care folosesc tehnica moderna, ca a patruns internetul si telecablul, ca au rasarit zeci de biserici noi, stadion modernizat de fotbal, facultati de informatica si de teologie ortodoxa, seminarii teologice, piete agro-alimentare modernizate etc, toate acestea nu ridica nivelul Iasului ?Faptul ca se pune accent mai pronuntat pe om, pe nivelul de cultura, sanatate, educatie, instruire etc a ridicat si mai mult nivelul Iasului.Dumneavoastra nu simtiti acest nivel ridicat, deoarece il comparati cu nivelul ridicat al oraselor din Occident, care din totdeauna au avut nivelul mai ridicat decit al Iasului sau a altor orase din Romania.Eu si altii care locuim in Iasi simtim ca nivelul Iasului s-a ridicat fata de vechiul nivel si sunt ferm convins ca se va ridica la nivelul renumelui pe care il are.Doamne Ajuta !
Dae Rodan  | #9340
Este foarte adevarat ca Iasul are mari deficiente in ansamblul arhitectural, dar cine se face vinovat de aceasta deficienta? Nu edilii orasului, pe care ia interesat mai mult de situatia lor personala, ca sa se imbogateasca cat mai repede? Ce conteaza ca oamenii platesc impozite, din care pe langa salariile lor ar mai trebui sa faca si lucrari, cum ar fi ; canalizari, de intretinut cele existente, in conditii bune de functionare,de creat condtii de apa potabila pentru toti locuitorii orasului. Este o strada prin care trece conducta de apa potabila, dar locuitorii acelei strazi nu beneficiaza de apa. De ce? Fiindca ii costa foarte mult racordarea, cu zeci de aprobari. Oamenii nu au nici bani si sunt si batrani si nu au cum alerga dupa aceste aprobari. Deasemeni, casele nationalizate, au fost date unor cetateni, sau institutii care nu le-au ingrijit deloc,si nimeni nu i-au intrebat pe acestia ce sa facut cu banii . De unde se poate trage concluzia, ca in societatile comuniste, in care totul este al nostru, iar noi nu avem nimic, toate raman la voia sortii si oricat de valoroase ar fi acel bun, dat de stat, se poate deteriora pana la ruina. Asi mai avea multe de spus in aceasta directie, dar am ceva de facut si nu vreu sa pierd timpul facand teoria chibritului.
Tache  | #9341
Multzumim foarte mult domnului Duda (agent de influenta FSB - Federalnaya Sluzhba Bezopasnosti ) pentru ca nu se va lasa lasa pana nu va vinde tot ce a primit inapoi casa regala pentru ca acum vine sa ne dea sfaturi.
De remarcat ca este pozat intr-un loc unde este un semn cu fotografiatul interzis (vezi semnul din stinga lui). Cum se spunea pe vremuri intr-un film ,, It`s good to be a King, ce ...mea".
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1434 (s) | 22 queries | Mysql time :0.027713 (s)