ICCJ sesizează Curtea Constituţională în legătură cu legea fondurilor nerambusabile

ICCJ sesizează Curtea Constituţională a României în legătură cu neconstituionalitatea legii fondurilor nerambursabile europene. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie considera că legea, în asamblul ei este neconstitionala. Decizia de a ataca legea vine înaintea semnării lui Klaus Iohannis a documentului.

ICCJ sesizează Curtea Constituţională! Magistraţii cred că legea este neconstituţională

Conform magistraţilor din cadrul Înalţii Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, legea votată de Camera Deputaţilor pe data de 9 iunie 2020 este neconstituionala în asamblul ei. ICCJ a sesizat Curtea Constitionala şi aşteaptă decizia CCR.

”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr.354/2020), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 09.06.2020. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”, a transmis, marţi, ICCJ, conform news.ro.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Secţiile Unite din cadrul ICCJ considera că Legea este neconstituionala şi au fost încălcate mai multe articole

Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţionale dacă au fost încălcate încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

”S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art.58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a transmis ICCJ.

De asemenea, sub aspect intrinsec, judecătorii consideră că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL–x nr. 354/2020) ”contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie”.

”Restrângerea exerciţiului unui drept constituţional poate fi realizată doar în condiţiile art. 53 din Constituţie. În examinarea acestor dispoziţii, Secţiile Unite au avut în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale (în special Decizia nr.12/2020 şi Decizia nr.147/2019), cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei)”, au mai transmis judecătorii.

Parlamentul României a aprobat Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene

Parlamentul României a aprobat Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, printre care descentralizarea procesului decizional al fondurilor europene la nivel regional. Astfel, Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), actuale Organisme Intermediare pentru Programului Operaţional Regional, vor prelua şi funcţia de Autorităţi de Management pentru POR pe lângă atribuţiile deţinute în prezent.

La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României, începând cu perioada de programare 2021-2027, Agențiile pentru Dezvoltare Regională îndeplinesc funcția de Autoritate de Management pentru Programele Operaționale de Dezvoltare Regională, denumite în continuare programe operaționale regionale, organizate la nivelul regiunilor, potrivit noii legi.