Eveniment-Social

Imagini și amănunte de senzație din interiorul unui inestimabil loc din Iași! A fost investită o avere într-un tezaur fabulos și unic din România – GALERIE FOTO, VIDEO

Publicat: 29 iul. 2021
Colaj de imagini din interiorul Mănăstirii
Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din orașul Iași face parte dintr-un tezaur inestimabil, nu doar al României, ci din întreaga lume. Având în vedere toate acestea, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a făcut demersurile necesare de includere pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite

În acest loc, aflat în plin centrul orașului Iași, a fost investită o avere într-un tezaur fabulos și unic în toată România. Imagini și amănunte de senzație, din interiorul acestuia, arată dimensiunea întregului obiectiv. Inclusiv străinii cu bani ar da milioane să poată avea așa ceva în proprietate

Fiind plin centrul orașului Iași, în această zonă a fost investită o avere într-un tezaur fabulos și unic în toată România. Imagini și amănunte de senzație, din interiorul acestuia, arată dimensiunea întregului obiectiv. Inclusiv străinii cu bani ar da milioane să poată avea așa ceva în proprietate. De-a lungul timpului, acesta a provocat invidia și imaginația unor mari lideri politici și militari. Totul este legat de Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”. Tocmai de aceea, inclusiv Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a făcut demersurile necesare de includere pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a faimosului lăcaș de cult. Dosarul se află la Institutul Național al Patrimoniului și este la un pas să fie finalizat.

Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România

Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România (cod LMI IS-II-a-A-04076), fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Uliță Mare). Biserica „Trisfetitelor”, așa cum mai este cunoscută, a fost ridicată de către domnitorul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de Constantinopol se găsea într-o situație critică – strivită de datorii, dominată de intrigi și lovită de dezordini, Vasile Lupu intervine și încearcă să restabilească lucrurile. De asemenea, mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt și pe cele ale mănăstirilor de pe Muntele Athos și va face numeroase donații ca inițiator al unor opere de cult și caritate creștin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria și Grecia.

Monumentul de la „Trei Ierarhi” respectă în linii mari planul bisericilor moldovenești din secolul al XVI-lea

Monumentul de la „Trei Ierarhi” respectă în linii mari planul bisericilor moldovenești din secolul al XVI-lea. Are un plan triconic influențat de Biserica Galata, având totuși o turlă suplimentară deasupra pronaosului. Bolta, respectând ingeniosul sistem moldovenesc de construcție al bolților, cuprinde două registre suprapuse de 4 și, respectiv, 8 arce de boltă dispuse oblic și care, împreună cu pandantivele de deasupra lor, reușesc să reducă diametrul clopotniței. În exterior, pe fațade, aranjarea elementelor decorative amintește de Biserica Manăstirii Dragomirna (Moldova 1606-1609) și împărțirea paramentului cu ajutorul unei centuri întâlnită la mănăstirile din Muntenia.

Influența goticului transilvan este vizibilă în multe locuri: la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor, chenarele cu baghete și arce în acoladă. Ornamentațiile sunt din cele mai variate: nișe adânci cu arcade fasciculate conform modelelor orientale, colonete ca ale bisericilor rusești, vase persane din care se ridică ramuri înflorite, motive geometrice întâlnite și în Georgia și Armenia. Paramentul împărțit de o centură în formă de sfoară răsucită este încadrată de două benzi de marmură decorate în stil renascentist sau baroc. Pictura a fost realiză de cei mai vestiți meșteri: Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov, împreună cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravu cel Batrân și Ștefan.

La „Trei Ierarhi” au fost aduse, în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de Patriarhia și Sinodul de la Constantinopol

La „Trei Ierarhi” au fost aduse, în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de Patriarhia și Sinodul de la Constantinopol. Jefuită și arsă de năvălitorii din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), aceasta va fi restaurată între anii 1882-1887 (arhitectura), iar pictura și amenajarea interiorului a durat până în anul 1898. Alături de ctitori, la „Trei Ierarhi” este depus cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

În curtea Bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu Sala Gotică, vechea „Schola Basiliana”, mărturie a bogăției vieții culturale din acea epocă. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și celebra „Cazanie” a Mitropolitului Varlaam. Cu ocazia lucrărilor de restaurare datorate arhitectului André Lecomte du Nouy între anii 1882-1890, „Trei Ierarhi” și-a văzut distrusă pictura interioară originală. Mănăstirea „Trei Ierarhi” are aproape patru secole.

Jefuită și arsă de navălitori din est (1650) și din nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802)

Jefuită și arsă de navălitori din est (1650) și din nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), biserica va aștepta ridicarea din umilință până după Războiul de Independență (1877). Majoritatea elementelor ambianței interioare, lucrate între 1889-1890 la Viena și Paris, au fost donate de Regele Carol I și Regina Elisabeta. Scaunele domnești și arhierești, pupitrele etc. din bronz aurit cu inserții de email și fildeș înlocuiesc piesele de altădată sculptate în esențe de lemn exotic la Istanbul. Tot din bronz aurit sunt și candelabrele actuale, înfrumusețate cu ouă de struț și care înlocuiesc pe cele precedente, din argint, dispărute înainte de restaurare.

S-a păstrat structura exterioară datorită căreia mănăstirea este unică în cadrul arhitecturii ecleziastice românești. O magnifică broderie de piatră îmbracă în întregime zidurile bisericii. Este vorba de blocuri de piatră sculptate unul câte unul cu o minuțiozitate perfectă, într-o asociere de stiluri complet diferite, sudate ulterior între ele cu plumb topit. Acest stil care împrumută elemente caucaziene, bizantine, gotice, baroce, ar fi riscat în alte condiții să conducă la un eșec din punct de vedere artistic, însă la Trei Ierarhi s-a concretizat într-o capodoperă.

Aici sunt depuse osemintele familiei ctitorului și ale domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza

 

Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime și care au fost inițial aurite, combină elemente turcești, arabe, georgiene, armene și persane cu motive arhitecturale românești într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate peste treizeci de registre de motive decorative, care nu se repetă, acestea împodobind biserica de la temelie și până în vârful turlelor. Vaze persane, încadrate între coloanele de tip rusesc, discuri solare, asemănătoare celor sculptate pe porțile maramureșene, motive florale exotice, simboluri mistice universale se împletesc într-o desăvârșită armonie cu elemente inspirate din sculptura românească tradițională, din broderiile populare și din crestăturile în lemn.

În pereții laterali ai pronaosului se află patru morminte, câte două pe fiecare parte, săpate sub formă de nișe boltițe. Aici sunt depuse osemintele familiei ctitorului și ale domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza. Mormintele sunt acoperite cu lespezi masive de marmură neagră ornată. Inclusiv moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu ca răsplată pentru ajutorul generos pe care acesta îl oferise Patriarhiei Ecumenice, au fost aduse de la Constantinopol și așezate într-o nișă special zidită.





Adauga un comentariu