News Flash:

Impotriva unui barfitor

15 Iulie 2008
1157 Vizualizari | 0 Comentarii
Impotriva unui barfitor
Putina lume stie ca primul mare pamfletar roman a fost carturarul umanist Nicolaus Olahus (1493-1568). Desigur, vorbim de literatura culta, pentru ca in folclor referintele sunt mult mai vechi. Totusi, nu e de colo sa avem, ca romani, o capodopera a pamfletului in versuri scrisa in secolul al XVI-lea! Tocmai de aceea, vom reproduce aici aceasta bijuterie pe care o datoram lui Nicolaus Olahus (intitulata "Impotriva unui barfitor") si care pune inceputurile unei ramuri a pamfletului romanesc - atacul devastator la persoana, care nu cruta nici viata privata, nici trasaturile fizico-psihice ale tintei.

Singurul scop al scriiturii este demascarea unor vicii monstruoase si a unui comportament nedemn, de natura sa-l excomunice pe cel vizat: "Ce flecaresti, o, haine, ce-ai ajuns o poveste-a cetatii? / Toate ispravile-ti sunt date acum in vileag / Poate sa fie ceva mai spurcat ca a ta stricaciune / Sau ca murdarul tau trai ori caracteru-ti infam? / Tu nici o fata de treaba nu lasi sa patrunda in stricata-ti / Casa, ‘n al tau adapost, fara ca tu s-o silesti / Sa se supuna in chip rusinos silniciei lui Venus / Si sa isi piarda astfel al fecioriei odor. / Tu iti petreci cu stricate femei o multime de vreme / Si te desfata grozav al curtezanelor joc. / Iata de unde provine si boala ce trupul iti paste, / Iata, perfide, de ce pute puhavul tau hoit. / Nu este deci de mirare ca tainele ce-ncredintate-ti / Fura, le dai in vileag si credinta ti-o calci, / Caci madularele-ti s-au incins de licoarea lui Bachus, / Iara de minte al tau cuget cu totu-i lipsit. / Mai schimbator ca zefirul tu esti sau ca boarea lui Eurus, / Ca Baltaretul din Sud, prevestitorul de ploi. / Des, cand esti beat, si se pare ca ceru-i deschis si de-aceea / Zvon raspandesti ca razboi crunt va veni peste noi. / Deci, cand viata-i patata-i de vitii atata de multe / Iar al tau trai e-ntinat de un pacat rusinos, / Spune-mi de ce tot barfesti al statornicului prieten renume, / De-orisice om cu-a ta gura turbata te legi? / Mare virtute-i sa stii a-ti cunoaste a ta proprie viata! / Limba flecara ades a vatamat pe cei rai / Asta-i credinta cu care-ti placea sa te lauzi atata, / De ai putut divulga tot ce ti s-a-ncredintat? / Din fericire, nebuneste, nu-ti destainui orice taina, / Caci tu de fata, cum stii, grabnic arama ti-ai dat. / Oameni cuminti mai pastreaza atatea secrete de-a tale, / Care-ti vor face candva, crede-ma, mult sange rau. / Nu vezi ca toti te arata cu degetul si c-ale tale / Nelegiuiri au ajuns fabula-ntregului targ? / Insa te si semetesti, cand esti mai sarac decat Irus, / Tu, ce te tragi dintr-un neam josnic, din tata sarman, / Si, dupa ce esti deprins sa duci o viata stricata, / Ai si curajul pe toti inca sa-i batjocoresti? / Nelegiuitule, pedeapsa-ti vei lua dupa a ta far'delege, / Daca in ceruri mai sunt dreptele divinitati. / Are sa vina o vreme cand tu, cu dobanda destula, / Seama-ti vei da si pedeapsa ce-ai meritat o sa iei".


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.6757 (s) | 24 queries | Mysql time :0.535481 (s)