News Flash:

In anul scolar 1999-2000 numarul abandonurilor scolare s-a redus la jumatate fata de anii precedenti

27 Septembrie 2001
1217 Vizualizari | 0 Comentarii
Abandonul scolar, un pericol social •In anul scolar 2000-2001 au ramas repetenti 7.245 de elvi, 993 au renuntat la scoala si 43 au fost eamatriculati •Cei mai multi, 705 la numar, sunt din mediul rural •Din cei 288 de copii din mediul urban care au abandonat scoala, 122 sunt fete Corijenta si repetentia sunt doar doua fenomene scolare care in cele din urma pot duce la abandonul scolar. Anul acesta, in judetul Iasi au abandonat scoala 993 de elevi, acestia capatand astfel un handicap irecuperabil. Pana in anul 1990, scolarizarea era obligatorie si inscrierea la scoala se facea la o anumita varsta (6-7 ani), elevii fiind obligati sa frecventeze cel putin zece clase. Dupa revolutie, doar opt clase au devenit obligatorii. Prin scaderea nivelului economic, ridicarea gradului de insecuritate sociala si economica si scaderea stabilitatii locurilor de munca, familiile din Romania au saracit in procent foarte mare. Au aparut, de asemenea, efectele fenomenului de apropiere a satului de oras, prin transferarea fortei de munca spre centrele urbane. Din 1990, cand au avut loc primele restructurari, anumite fabrici s-au desfiintat, numeroase familii ramanand fara loc de munca. Nemaiavand venituri, parintii nu au mai avut posibilitatea sa-si dea copiii la scoala. "Cele mai multe abandonuri scolare au avut loc in mediul rural. S-au inregistrat 705 cazuri. Este, de asemenea, interesant de remarcat faptul ca, din cei 288 de copii din mediul urban care au abandonat scoala, 122 sunt fete. Oricum, numarul abandonurilor este mai mic decat in anul scolar 1999-2000", ne-a declarat inspectorul general adjunct, Genovica Vulpoi. Este de remarcat totusi faptul ca, in anul scolar 1999-2000, numarul abandonurilor scolare s-a redus la jumatate fata de anii precedenti. Generatia copiilor "cu cheia la gat" prezinta cel mai mare risc de abandon scolar Fenomenul abandonului scolar are la baza doua cauze importante: lipsa de bani si lipsa de motivatie. Nemaifiind instruiti, copiii au ramas in urma cu dezvoltarea intelectuala prin lipsa de informatii, o educatie deficitara si lipsa de supraveghere. Multi dintre elevii de clasa a IX-a sau a X-a fac parte din generatia copiilor "cu cheia de gat". Parintii acestora au surpriza de a descoperi ca odraslele lor nu cunosc nici macar chestiuni elementare pe care ar trebui sa le stie orice persoana integrata in societate. In acest lant al slabiciunilor a mai aparut un fenomen negativ. Scolile speciale au fost invadate de copii cu probleme, dar fara handicapuri. Or, elevii acestia nu-si gasesc locul intr-o astfel de institutie pentru copii cu deficiente intelectuale majore. In schimb, nu au fost puse pe picioare institutii scolare pentru copiii cu dificultati de invatare. Anul trecut, spre exemplu, doua scoli din Iasi au facut o selectie pentru infiintarea unor clase in regim pedagogic alternativ (copii cu dificultati proveniti din familii cu venituri foarte mici). Daca ar exista centre scolare cu semiinternat pentru acestia, recuperarea lor s-ar face mult mai usor, mai ales ca, pana la 13 ani, un astfel de copil poate fi recuperat. Cum institutii de acest tip nu exista, apar in mod inevitabil abandonurile scolare sau eamatricularile. Mai sunt si altfel de asa-zise handicapuri pentru care nu exista institutii scolare specializate. Este vorba despre copii cu un deficit major de socializare. De obicei, acestia sunt trimisi in scoli pentru debili mintal, unde, de fapt, nu au ce cauta, existand pericolul de a fi influentati negativ. Pentru evitarea unor astfel de situatii, ar trebui organizat corect invatamantul prescolar, pe etape, pana la clasele pregatitoare pentru invatamantul primar. "In perioada prescolara, copilul ar trebui corect inventariat din punct de vedere al fisei de evaluare, astfel incat evaluarile ulterioare sa fie cat mai aproape de realitate. In felul acesta, se stie de la clasa I incotro dirijam copiii si pe ce sistem pedagogic mergem. Exista copii care au doar un deficit de vorbire, dar intelectual sunt normal dezvoltati. Prin colaborarea psihopedagogului care sa recupereze deficientele de ritm cu logopedul, care sa recupereze deficientele de vorbire, s-ar asigura mecanismele gandirii la standarde cat mai apropiate de nivelul mediu", a declarat psihologul Florentina Cauia. •Majoritatea copiilor care abandoneaza scoala provin din familii destramate Abandonul scolar are loc si din cauza numeroaselor familii destramate. Apare astfel si un fenomen al separarii in interes economic. Unul dintre parinti (de obicei tatal) pleaca in strainatate la munca, fapt care genereaza un vid de autoritate in familie. Acest lucru duce la scaderea rolului educativ al parintilor. "Fenomenul abandonului scolar nu a capatat proportii care sa ne sperie. Exista insa unii parinti, mai ales cei de la tara, care prefera sa-si tina copiii acasa pentru a-i folosi la munca campului. Rromii, de asemenea, nu-si dau copiii la scoala decat pana in clasa a IV-a. Cred ca trebuie facut ceva la nivel legislativ pentru a se evita abandonurile scolare", a declarat inspectorul Dumitru Dorobantu. Din cauza saraciei, dupa anul 1990, pentru multe familii a devenit aproape inaccesibila cumpararea de rechizite scolare, ceea ce genereaza fenomene precum esecul partial (corijenta) sau total (repetentia) si in cele din urma se ajunge tot la abandon scolar. In anul scolar 2000-2001, in judetul Iasi, au ramas repetenti 7.245 de elevi. In actiunea de prevenire a acestor fenomene un rol important ar trebui sa-l aiba psihopedagogul. La ora actuala, la posturile de psihopedagogi din scoli au fost asimilati profesorii de filosofie, carora li s-a restrans numarul de ore. Rolul psihopedagogului este acela de a preveni si de a stinge conflictele care apar intre elev-elev, elev-profesor, parinte-elev, parinte-profesor. In realitate, aceasta activitate nu are loc, cu toate ca aceste conflicte exista. Chiulul este un alt punct de pornire spre abandon scolar. Lipsa de motivatie a elevului fata de scoala provine din atitudinea profesorului fata de obiectul pe care-l preda. Constiinciozitatea cadrului didactic, felul in care stie sa-si motiveze elevul, existenta materialelor didactice sunt elemente care starnesc interesul copilului, impulsionandu-l si motivandu-l sa vina la scoala. In anul scolar 2000-2001, in judetul Iasi, au fost inscrisi in unitati de invatamant, 136.754 de elevi si 22.720 de prescolari. Din acestia au promovat anul scolar doar 128.701 de elevi. Principalele cauze care dau nastere abandonului scolar, eamatricularilor si esecurilor scolare sunt: saracia, lipsa de educatie din partea parintilor si lipsa activitatii psihopedagogilor din scoli. Alina SIRGHIE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1295 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013261 (s)