News Flash:

In memoria Dornelor

4 Iunie 2010
1035 Vizualizari | 0 Comentarii
O legenda pastrata în memoria Dornelor, care atesta existenta Dornei înca de pe vremea întemeierii statului Moldovei, leaga numele localitatii de o dragoste tragica a întemeietorului Moldovei – Dragos Voda. Acesta s-ar fi îndragostit de pastorita localnica Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greseala si, în amintirea ei, a decis ca apa langa care s-a petrecut drama sa poarte numele ei. O explicatie stiintifica a toponimicului "Dorna" este greu de oferit. Dictionarul Limbii romane editat de Academia RPR în 1958 explica notiunea "dorna" prin bulboana sau vale cu apa. Slavii au numit asezarea mlastinoasa "Dolina", romanii au numit-o "Durnacum", iar la romani a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei "i" si prin rotacismul specific limbii romane, a devenit Dorna.
Din izvoare istorice mai retinem ca la 14 mai 1600, Mihai Viteazu a trimis spre Moldova armata condusa de generalul sau Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Candreni, peste Mestecanis, spre Campulung si apoi spre Suceava, în urmarirea domnului Moldovei Ieremia Movila.

Borviz

Evolutia edilitara si urbanistica a localitatii Dorna a fost puternic marcata de descoperirea uriaselor rezerve de ape minerale raspandite pe o suprafata de mai multe zeci de kilometri patrati si cunoscute de ciobanii locului înca pe la anul 1750, care le-au botezat izvoare cu "burcut" – nume împrumutat probabil din maghiarul "borviz". O cercetare stiintifica a apelor minerale din tinutul Dornelor este cunoscuta în literatura de specialitate în jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg a realizat în aceasta perioada o analiza relativ completa a apelor din Dorna si din localitatile limitrofe Candreni si Sar. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale si o analiza completa a lor se datoreaza studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai întai de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numarul 1841 din anul 1810, sa înainteze autoritatilor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasa a bailor din Vatra Dornei si a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativa sistematizare a lor.

Cazinoul

In anul 1870, Fondul Bisericesc Roman a cumparat Baile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul numarul unu si Cazinoul. O etapa noua în dezvoltarea statiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La aceasta data, geologul Stur a întreprins un studiu geologic al statiunii Vatra Dornei si al terenului pe care era amplasata. In baza acestui studiu s-a proiectat si dezvoltat statiunea dupa 1895. In anul 1899, principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate si inaugurate. Intre acestea s-a numarat Izvorul Ioan, botezat în timp Izvorul Unirea, Izvorul Ferdinand si Izvorul Sentinela, aflate în vecinatatea Cazinoului. Descoperit în anul 1871, actualul Izvor Sentinela a fost amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Initial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romanii din Dorna constituiti între 1898-1901 în Societatea culturala patriotica Sentinela hotarasc sa acorde numele institutiei lor acestui izvor renumit.

23 August

Dupa 1948, izvorul s-a numit 23 August si a revenit la vechiul sau nume Sentinela dupa evenimentele din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localitatii se numara si stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase si namol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începand din secolul XVIII în jurul statiunii balneare si concomitent cu aceasta. Pana în anul 1774, Dorna a fost dependenta de Ocolul Campulung si din aceasta cauza nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu si vornic sau primar a fost dobandit abia în anul 1823, dar localitatea a continuat sa existe sub suzeranitatea vornicului de Campulung pana în 1853. In anii de dupa 1853, surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre rascoalele dornenilor împotriva recrutarii cu sila, despre constructia în 1830 a Podului armeanului care traversa raul Bistrita în zona Chilia si despre nenumarate persecutii la care au fost supusi locuitorii tinutului Dornei de catre stapanirea habsburgica.

Scoala nr. 1

In toamna anului 1897 a fost data în folosinta si cladirea Scolii generale (astazi Scoala nr. 1). Inainte de a se încheia lucrarile de constructii ale Palatului Comunal, Vasile Deac a început lucrarile de constructie a Palatului National, care urma sa adaposteasca sediul Societatii culturale si al cabinetului de citire "Sentinela". "Sentinela" a fost prima asociatie patriotica a romanilor din Vatra Dornei si a actionat consecvent pentru izbandirea idealurilor nationale. In timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, în anul 1902, Gara CFR cunoscuta sub numele de Gara Mare, care a legat pentru prima data Suceava de Vatra Dornei si a început constructia Garii Vatra Dornei Bai, care a fost data în folosinta dupa decesul vrednicului primar. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute si partial demarate lucrarile Templului evreiesc si ale Bisericii catolice. Aceasta a fost lovita de doua obuze în timpul primului razboi mondial, care sunt vizibile si astazi în peretele estic.

Primul razboi mondial

Vatra Dornei a fost declarat oras al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907. Primul razboi mondial a adus luptele pe creasta muntilor din jurul orasului Vatra Dornei, transformandu-l pe acesta si statiunea într-o fortareata armata a austro-ungarilor. Stationarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp în care au fost distruse si orasul si statiunea, dar dupa unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei s-a pus problema refacerii si administrarii bailor. In anul 1919 s-a format un consortiu care a luat în arenda stabilimentele balneare pe termen de un an. Actiunea s-a repetat în 1920, 1921 si 1922, dar conditiile de arendare erau nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru ca ofereau arendasilor venituri uriase în timp ce castigul proprietarului era derizoriu.

Fara bani

Ulterior, s-a stabilit printr-o licitatie trecerea în administrarea aceluiasi consortiu a bailor pe termen de 20 de ani, dar castigatorul licitatiei nu si-a îndeplinit obligatiile ci, dimpotriva, a initiat cateva actiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul a fost terminat prin interventia ministrului agriculturii de atunci – prof. dr. Iancu Nistor - care a determinat Statul Roman sa permita Fondului Bisericesc exploatarea bailor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor si restaurarea daunelor aduse în timpul razboiului. Primarul Petru Forfota îi prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele statiunii balneare în urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat aceasta statiune în anii de dupa razboi a putut fi pe deplin satisfacut în asteptarile sale de ceea ce i se oferea. Bineînteles ca au existat si lipsuri în dezvoltarea statiunii. Lipseste canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea strazilor orasului etc. Aceste lucrari nu au putut fi executate pana acum, din cauza ca au lipsit fondurile necesare. Trebuie stiut ca administratia comunala a acestui oras lupta cu mari greutati financiare din cauza ca veniturile curente nu curg în vistieria comunala, dupa cum aproape toti vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de statiune apartin Fondului Bisericesc care a fost si înainte de razboi si este si astazi proprietarul stabilimentului de bai. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodata cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrarile edilitare ale orasului. In acelasi timp nici taxele de cura încasate de catre fortele comisiei balneare nu intra în vistieria administratiei comunale, ci sunt folosite în alte scopuri. Administratia comunala a fost si este si azi obligata sa acopere nevoile edilitare ale orasului si statiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutatile acestea nedrepte si ingrate, administratia comunala pe care am cinstea sa o conduc este în prezent pe punctul culminant al sfortarilor sale de a înfiinta apeductul si canalizarea… Imi fac o prea placuta datorie sa arat ca numai gratie întelegerii pe care am gasit-o la membrii guvernului în frunte cu primul ministru si ministrul de interne Gheorghe Tatarascu si ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca în urmatorii trei ani apeductul si canalizarea sa fie realizate." In acest fel orasul Vatra Dornei si statiunea balneara intrau în perioada lor de emancipare edilitara moderna.

Distrusa

In timpul celui de-al doilea razboi si în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – statiunea balneara Vatra Dornei a suferit nenumarate distrugeri. Oranduirea instalata dupa 1945 a preluat baile prin actul nationalizarii de la 11 iunie 1948 si a început o vasta campanie de refacere si modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea statiunii. Imediat dupa 1950, statiunea balneara Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate si pana în 1989 a continuat sa se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihna etc.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1415 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019575 (s)

loading...